Continuarea activităților companiilor occidentale în Rusia
La aproape trei ani de la începutul războiului din Ucraina, companiile străine care nu s-au retras de pe piața rusă nu pot să își recupereze profiturile, iar activele deținute în Rusia nu mai sunt în proprietatea lor. Cu toate acestea, sute de companii din Occident continuă să sprijine financiar mașinăria de război a Moscovei, conform unei analize realizate de Foreign Policy.
În 2023, aproximativ 800 de multinaționale din Occident și alte țări aliate încă desfășurau activități în Rusia. Dintre acestea, aproape 60% din firmele globale care erau prezente în Rusia înainte de izbucnirea conflictului continuă să opereze în această țară. Germania, SUA și Franța sunt țările cu cele mai multe companii active în Rusia, reprezentând aproape jumătate din totalul firmelor occidentale rămase.
Motivațiile companiilor de a rămâne în Rusia
Firmele occidentale oferă diverse justificări pentru decizia de a rămâne pe piața rusă, invocând motive umanitare sau responsabilitatea față de angajați. Totuși, aceste argumente sunt contestate. De exemplu, Rusia este auto-suficientă în ceea ce privește alimentele, fiind un exportator major de produse alimentare de bază, iar sancțiunile nu afectează accesul la bunuri umanitare. De asemenea, deficitul de forță de muncă din Rusia și rata scăzută a șomajului sugerează că angajații ar putea găsi cu ușurință locuri de muncă alternative.
Impactul financiar al companiilor occidentale
Este evident că prezența companiilor occidentale în Rusia contribuie la finanțarea războiului din Ucraina. În perioada 2022-2023, firmele din G7 și Uniunea Europeană au generat venituri de 370 de miliarde de dolari în Rusia, depășind întregul buget militar al Moscovei. În primii doi ani de conflict, companiile occidentale au transferat peste 11 miliarde de dolari către Kremlin sub formă de impozite corporative. Estimările pentru 2024 sugerează că suma totală ar putea ajunge la 16 miliarde de dolari.
Firmele occidentale și finanțarea războiului din Rusia
De la începutul invaziei, firmele occidentale au finanțat Kremlinul cu aproximativ 16 miliarde de dolari, sumă care permite Moscovei să își procure arme avansate, inclusiv rachete și drone. Aceste plăți, realizate sub formă de impozite corporative, sunt comparabile cu întregul ajutor militar, umanitar și financiar oferit de Germania Ucrainei în aceeași perioadă.
În ciuda argumentului moral care a determinat doar o minoritate dintre companiile occidentale să părăsească Rusia, multe firme au mizat pe o revenire rapidă după încheierea conflictului, anticipând o poziție favorabilă pe piața rusă. Acest pariu s-a dovedit a fi unul eșuat, având în vedere că Kremlinul a impus un control strict asupra veniturilor și activelor acestor companii.
Condițiile impuse de Moscova sunt atât de restrictive încât companiile din „țările prietenoase” nu pot transfera profiturile înapoi în țările lor de origine. De exemplu, compania petrolieră PSU din India are 900 de milioane de dolari blocați în Rusia, iar perspectiva se agravează pe măsură ce economia rusă se confruntă cu dificultăți tot mai mari.
Firmele occidentale au observat o deteriorare rapidă a situației lor financiare, Kremlinul naționalizând activele unor companii precum Danone și Carlsberg, care au pierdut aproape întreaga valoare a acestora. Un decret recent al lui Putin a limitat suma pe care aceste firme o pot recupera la doar un sfert din valoarea activelor lor. Astfel, companiile occidentale gestionează afaceri în Rusia care practic nu mai sunt sub controlul lor. Dacă argumentul moral nu a fost suficient pentru a le determina să plece, cel economic ar trebui să fie convingător.
