De ce reacțiile lui Trump nu-l impresionează pe Starmer în fața crizei iraniene
Premierul britanic Keir Starmer pare dispus să ignore criticile lansate de Donald Trump în contextul tensiunilor legate de Iran, mizând pe faptul că poziția sa prudentă reflectă mai degrabă opinia publică din Marea Britanie. În timp ce liderul de la Washington a sugerat că Londra a întârziat să sprijine operațiunile americane, guvernul britanic consideră că deciziile sale sunt dictate de interesele naționale și de dorința de a evita o implicare directă într-un nou conflict în Orientul Mijlociu.
Poziția prudentă a premierului britanic privind sprijinul acordat Statelor Unite în confruntarea cu regimul de la Teheran reflectă, în mare măsură, și opinia electoratului. Răspunzând unui atac al conservatorilor referitor la poziția sa față de Iran și impactul acesteia asupra relațiilor cu Statele Unite, Starmer a declarat: „Avioanele americane operează de la baze britanice – aceasta este relația specială în acțiune. Schimbul zilnic de informații pentru a ne menține oamenii în siguranță – aceasta este relația specială în acțiune. A ne agăța de ultimele cuvinte ale președintelui Trump nu reprezintă relația specială în acțiune.”
În ultimele zile, analizarea constantă a declarațiilor adesea schimbătoare ale lui Trump a devenit un adevărat interes național în Marea Britanie. Luni, președintele american a declarat că Starmer „a întârziat mult prea mult” să permită folosirea bazelor aeriene britanice de către forțele SUA. Marți, într-un interviu pentru o publicație, Trump a spus că premierul britanic „nu a fost de ajutor”, adăugând ironic: „Nu mai suntem în epoca lui Churchill. Pot să spun că Regatul Unit a fost foarte, foarte necooperant în privința acelei insule stupide pe care o au.”
În alte perioade, astfel de critici din partea unui președinte american ar fi provocat o serioasă introspecție la Downing Street și în cadrul Ministerului britanic de Externe, unde ideea așa-numitei „relații speciale” cu Washingtonul este încă importantă. De această dată însă, Starmer pare relativ calm în fața comentariilor lui Trump și convins de strategia sa din trei motive principale.
Primul motiv este o regulă diplomatică modernă: dacă nu îți place opinia lui Trump despre un anumit subiect, nu trebuie decât să aștepți puțin, pentru că este posibil ca aceasta să se schimbe. În același spirit, Starmer a primit cu politețe – dar și cu o anumită nedumerire – declarațiile anterioare de apreciere făcute de Trump la adresa sa.
Al doilea motiv este că Downing Street știe foarte bine că, deși lidera conservatorilor Kemi Badenoch și colegii ei critică guvernul pentru că nu s-a alăturat imediat operațiunii militare americano-israeliene împotriva Iranului, opinia publică britanică este mai degrabă de partea lui Starmer. Un sondaj YouGov publicat luni arată o opoziție destul de puternică față de operațiunea militară americană din Iran și o reticență față de utilizarea bazelor britanice pentru atacuri asupra țării.
În cele din urmă, la Downing Street există o anumită frustrare față de faptul că deciziile lui Starmer privind Iranul sunt interpretate aproape exclusiv prin prisma modului în care gestionează relația cu Trump. „Este clar că premierul acționează în interesul Marii Britanii și pentru protejarea cetățenilor britanici”, a declarat o sursă guvernamentală, adăugând: „Acesta este motivul pentru care a luat deciziile respective.”
Strategia diplomatică a Londrei este coerentă, chiar dacă uneori incomodă. Deși Starmer a încercat să mențină o relație bună cu liderul american, mergând la prima sa vizită la Casa Albă cu o scrisoare din partea regelui Charles, este evident că declarațiile lui Trump sunt privite cu prudență la Londra. Acestea nu mai generează aceeași reacție de introspecție ca în trecut, iar Downing Street continuă să acționeze conform intereselor naționale britanice.
