De ce România rămâne în urmă în integrarea dronelor militare în apărarea națională
România pierde cursa europeană pentru integrarea dronelor militare. Finlanda a anunțat că fiecare recrutat al armatei va trece printr-un curs de folosire a dronelor, iar Polonia folosește deja drone terestre în exercițiile militare, urmând să înființeze un batalion dedicat tacticilor cu sistemele fără pilot. În contrast, România nu are nicio unitate specializată în utilizarea aparatelor de zbor fără pilot, iar achizițiile unor noi drone nu au fost anunțate încă.
Polonia își dorește să aibă supremația printre țările NATO în ceea ce privește utilizarea dronelor. Armata Varșoviei folosește în prezent drone terestre de tip Goblin și Gnom, care au devenit vitale în războiul din Ucraina. Aceste drone au rol logistic, transportând muniție sau militari răniți, dar pot îndeplini și roluri ofensive, fiind dotate cu mitraliere sau lansatoare de grenade.
Un alt exemplu pozitiv vine din partea Finlandei, care a anunțat că toți recruții vor trece printr-un curs de pregătire pentru a învăța să folosească dronele. În schimb, România nu are nicio unitate specializată pentru sistemele fără pilot, iar Ministerul Apărării Naționale (MApN) nu a oferit informații despre numărul militarilor români pregătiți în acest domeniu; totuși, surse indică faptul că acesta este foarte mic.
În ceea ce privește achizițiile, MApN s-a concentrat pe drone de mari dimensiuni, precum Bayraktar, produse în Turcia, și Watchkeeper X18, din Israel. Dronele Bayraktar au fost cumpărate din Turcia pentru aproximativ 300 de milioane de dolari, iar România a comandat 21 de drone Watchkeeper din Israel, la un preț de 450 de milioane de dolari. În prezent, România nu dispune de multe drone FPV (first person view), dar este posibil ca acestea să fie achiziționate prin programul SAFE al Uniunii Europene.
