Stephen King: Cel mai cenzurat autor în şcolile publice americane
Un raport anual al PEN America scoate la iveală o amplă cenzură în şcolile publice din Statele Unite, subliniind că Stephen King este cel mai vizat autor de interdicţii pentru anul şcolar 2024-2025. Cărţile sale, care abordează teme precum supranaturalul, violenţa şi sexualitatea, au dispărut din numeroase biblioteci şcolare, evidenţiind o tendinţă îngrijorătoare de restricţionare a accesului la literatură.
Conform raportului intitulat „The Normalization of Book Banning, Banned in the USA”, King este cel mai cenzurat scriitor în şcolile americane, cu 87 de titluri interzise de 206 ori în întreaga ţară. Această situaţie reflectă o „normalizare a interzicerii cărţilor”, în care legile din anumite state permit retragerea operelor considerate „inadecvate” din instituţiile de învăţământ.
Contextul cenzurii în educaţie
Pe lângă Stephen King, alţi autori precum Ellen Hopkins, Sarah J. Maas, Jodi Picoult şi Yūsei Matsui se află pe lista celor vizaţi de interdicţii. Aceste acţiuni sunt simptomatice pentru tensiunile ideologice din sistemul educaţional american, care se axează pe probleme de rasă, identitate LGBTQ+ şi reprezentare de gen.
Procesul de retragere a cărţilor nu se desfăşoară întotdeauna conform unor proceduri clare, iar multe interdicţii sunt impuse fără o discuţie prealabilă între părinţi, profesori sau elevi. PEN America subliniază că, în multe cazuri, şcolile aleg să elimine cărţile din teama de a nu contraveni legislaţiei, chiar dacă aceasta nu impune retragerea directă.
Cultura cenzurii în creştere
Raportul PEN America afirmă că, în istoria recentă, nu au fost retrase atât de multe cărţi în mod sistematic. Sabrina Baêta, responsabilă de programul Libertatea de a citi al organizaţiei, avertizează că nicio bibliotecă nu va scăpa de cenzură dacă interdicţiile locale şi statale continuă să afecteze accesul la literatură în şcolile publice.
Într-un climat în care cultura cenzurii devine tot mai manifestă, principiile fundamentale de libertate de exprimare și acces la o diversitate de cărți sunt în pericol. Interdicţiile asupra cărţilor constituie o barieră în calea unei societăţi mai juste şi mai informate.
Stephen King, cel mai cenzurat autor în școlile publice americane
Stephen King a devenit simbolul cenzurii în școlile publice din Statele Unite, fiind inclus pe „lista neagră” a autorilor considerați indezirabili. Această cenzură a cărților a atins proporții alarmante, cu 6.870 de noi interdicții înregistrate pentru anul școlar 2024-2025, afectând lucrările a aproape 2.600 de artiști, inclusiv 2.308 autori.
Florida este statul cel mai afectat, cu 2.304 cazuri de interdicții, urmat de Texas și Tennessee, unde legislația susține retragerea masivă a cărților din bibliotecile școlare. De asemenea, administrația Trump a contribuit la această tendință prin emiterea de decrete executive care promovează „drepturile părintești” asupra educației copiilor, justificând astfel retragerea a aproape 600 de cărți în școlile Departamentului de Educație al Departamentului Apărării.
Reprezentările LGBTQ+ sub atac
În special, cărțile care abordează identitățile LGBTQ+ sunt țintiți, fiind deseori catalogate ca având conținut „sexual” inadecvat. Cărți ilustrate pentru copii, precum „And Tango Makes Three” și „Everywhere Babies”, au fost retrase sub pretextul că sunt „sexualmente explicite”. Recenta decizie a Curții Supreme a Statelor Unite, în cazul Mahmoud v. Taylor, ar putea amplifica cenzura la nivel național, obligând școlile să permită părinților să retragă cărțile ilustrate LGBTQ+ din motive religioase.
Impactul cenzurii asupra educației
Cenzura nu se limitează la biblioteci, ci afectează și târgurile de carte, donațiile de cărți și bursele pentru educația publică. De exemplu, în Virginia, o școală a cerut familiilor să returneze „Free Speech Handbook” din cauza conținutului considerat inadecvat. Manuale școlare și programe de studiu sunt, de asemenea, contestate, cum ar fi un manual de istorie respins pentru mențiunile legate de mișcarea Black Lives Matter.
În ciuda acestor provocări, majoritatea americanilor se opun restricțiilor de acces la cărți în școlile publice. Astfel, se formează o mișcare de rezistență civilă, care luptă împotriva cenzurii la nivel național și local.
