Decebal Făgădău a obținut victoria în disputa juridică cu Primăria Constanța
Magistrații Tribunalului Constanța au admis, pe 9 iunie 2026, excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de Decebal Făgădău, și au respins cererea de chemare în judecată formulată de Municipiul Constanța prin primar. Aceasta se referă la deplasările lui Făgădău. Decizia nu este definitivă.
Tip soluție: Respinge cererea
Soluția pe scurt: Dosar nr. 4448/118/2022, Hot. 09.06.2026. Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârât, prin întâmpinare. Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Municipiul Constanța, prin Primar, în contradictoriu cu pârâtul Făgădău Decebal, ca prescrisă. Respinge capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului la plata, către reclamant a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiat. Obligă reclamantul la plata, către pârât, a cheltuielilor de judecată în cuantum de 4.760 lei, reprezentând onorariu de avocat. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Constanța, sub sancțiunea nulității. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței astăzi, 09.06.2026.
Avocatul lui Decebal Făgădău a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, invocând intervenirea prescrierii dreptului material la acțiune, având în vedere că prejudiciul ar fi putut fi recuperat până în luna decembrie 2018, iar cererea de chemare în judecată a fost formulată în 2022, mult după termenul de prescripție. Pe fond, a solicitat respingerea cererii pentru neîndeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale.
Avocatul a subliniat că din ultimele înscrisuri depuse la dosar rezultă că pârâtul a depus rapoarte de activitate, dar acestea nu se mai regăsesc în arhiva primăriei, deși nu erau necesare. De asemenea, a menționat că raportul Curții de Conturi, care stă la baza formulării acțiunii, nu menționează că doar în urma unor misiuni oficiale, aleșii locali au obligația de a depune un raport de activitate în fața consiliului local. Vizitele aleșilor locali sunt de mai multe categorii, iar doar vizitele oficiale, participarea la târguri și expoziții, încheieri de convenții și acorduri, presupun depunerea unor rapoarte. Astfel, din cele 6 vizite efectuate de către pârât și menționate în decizia Curții de Conturi, niciuna nu a avut caracter oficial, acestea fiind de participare la cursuri și seminarii.
Pe această bază, avocatul a solicitat instanței să respingă acțiunea ca nefondată.
