Decizia de astăzi a CCR privind apelul lui Ilie Bolojan referitor la datoriile salariale ale judecătorilor
Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe miercuri asupra sesizării premierului interimar Ilie Bolojan, care se referă la un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, legat de plata restanțelor salariale ale magistraților. Sesizarea a fost depusă după ce instanța supremă a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță în dosarul privind neplata unor restanțe salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
„Am decis (…) în ședința de Guvern sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și aplica legile existente. Din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență, pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat și alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative”, a declarat Bolojan pe 2 iulie.
Premierul interimar a mai susținut că instanța „perturbă direct echilibrul bugetar național”, ceea ce ar reprezenta „o ingerință directă” în activitatea Executivului.
Înalta Curte a solicitat plata a 4,8 miliarde de lei. „În luna martie, Înalta Curte de Casație a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde de lei, sumă reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe. Curtea de Apel București a emis această acțiune la începutul lunii mai. Guvernul a contestat această acțiune, iar termenul stabilit de către Înalta Curte este de 9 iulie”, a explicat premierul.
Premierul a menționat că prima instanță a stabilit, pe lângă suma menționată, și penalități de 1% pe zi, ceea ce reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci o sumă enormă, de aproximativ nouă milioane de euro, în afara amenzilor și altor aspecte stabilite pentru Ministerul de Finanțe și pentru Guvern. Acest cuantum este, de fapt, mult mai mare, având în vedere că mai sunt și sume în zona de Parchet, care se ridică la aproximativ trei miliarde de lei.
Ministerul Finanțelor consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea prejudicii grave asupra bugetului de stat. Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților. CAB a stabilit că decizia trebuie pusă în executare în termen de zece zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă reprezentând 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Cererea de chemare în judecată a fost semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată la primul termen al procesului.
