Decizia Înaltei Curți cu privire la datoria de un miliard de euro către magistrați
Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să pronunțe astăzi soluția definitivă în procesul pe care l-a câștigat în primă instanță cu Guvernul și Ministerul Finanțelor, referitor la plata unor drepturi salariale restante către magistrați. Acestea au apărut în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Procesul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis pe 5 mai acțiunea inițiată de Înalta Curte, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante, inclusiv prin rectificare bugetară. Miza procesului este de aproximativ 5 miliarde de lei (aproximativ 1 miliard de euro).
Curtea de Apel București a stabilit că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar și cu amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
În cererea de chemare în judecată, semnată de președintele instanței, Lia Savonea, Înalta Curte susține că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Instanța supremă a acuzat Guvernul de încălcarea principiului separării puterilor în stat, subminând astfel legitimitatea instanțelor.
Pe parcursul procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale pentru a clarifica dacă o instanță poate impune Guvernului alocări bugetare suplimentare. De asemenea, Guvernul a cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, solicitând suspendarea procesului până la o decizie a CJUE.
Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că a decis sesizarea Curții Constituționale pentru a soluționa un conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte, în legătură cu plata restanțelor salariale din zona de Justiție. Bolojan a declarat că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară.
Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor prevede aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent, destinate achitării drepturilor salariale restante. Restanțele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, aplicabilă retroactiv din anul 2018, însă Guvernul a amânat o parte din aceste plăți, redirecționând fondurile către ajutoarele sociale promovate de PSD.
