Dialog captivant cu Mariana Gâju: povestea ACoR, provocările reformei administrative și viziunea asupra comunei Cumpăna
Primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju, a discutat într-un interviu despre activitățile Asociației Comunelor din România (ACoR) și despre proiectele aflate în desfășurare în localitate. Gâju a subliniat importanța unei reforme administrative realizate etapizat, noile reglementări în urbanism, precum și provocările întâmpinate de administrațiile locale în gestionarea deșeurilor și atragerea fondurilor europene.
Reforma administrativă trebuie făcută etapizat
În cadrul Consiliului Director al ACoR, au fost analizate problemele cu care se confruntă administrațiile publice locale din întreaga țară. Asociația reprezintă 2.862 de comune, care acoperă aproximativ 87% din teritoriul României și 49% din populația țării. Mariana Gâju a declarat că modificările legislative care vizează organizarea administrației publice locale trebuie să fie consultative, subliniind că reforma administrativă trebuie realizată pe baza referendumului și nu doar pe criteriul numărului de locuitori.
Noile reguli din urbanism
Un alt subiect important a fost aplicarea noului Cod al urbanismului, care va intra în vigoare la 25 august. Gâju a menționat că administrațiile locale trebuie să fie pregătite pentru aceste modificări și să respecte procedurile legale, respingând ideea unui „liber la construire” fără documentație adecvată. De asemenea, s-a discutat despre posibilitatea cooperării între comune pentru asigurarea serviciilor de urbanism, în cazul celor care nu dispun de arhitect-șef.
Problemele din sistemul de salubrizare
Mariana Gâju a abordat, de asemenea, dificultățile în gestionarea deșeurilor și colectarea taxei de salubrizare. Aceasta a explicat că, în prezent, administrația locală este responsabilă pentru plata serviciilor, chiar și atunci când nu reușește să încaseze taxa de la populație. Soluția propusă de primar este revenirea la un sistem bazat pe tarif, încheind contracte direct cu proprietarii imobilelor.
Cumpăna, în căutare de fonduri pentru infrastructură
În ceea ce privește dezvoltarea comunei, Gâju a menționat proiecte realizate cu fonduri europene, precum campusul școlar, investiție de aproximativ 8 milioane de euro, și centrul socio-medical, pentru care au fost atrase 3 milioane de euro. De asemenea, administrația caută finanțări pentru eficientizarea energetică a blocurilor construite în anii ’70, reabilitarea infrastructurii rutiere și construirea trotuarelor.
Spații verzi și dezvoltare urbană
Primarul a discutat despre obținerea a 45 de hectare de teren liber de sarcini, dintre care 35 de hectare vor fi destinate amenajării unui parc. De asemenea, a subliniat necesitatea realizării unui nod de descărcare de pe autostradă către comunitate, proiect pentru care administrația a făcut demersuri timp de 11 ani, așteptând intervenții pentru DN39E, o cale de acces principală.
„O comună singură este frunză-n vânt, însă glasul puternic al Asociației Comunelor este altfel ascultat când este reprezentat de fiecare județ,” a concluzionat Mariana Gâju, evidențiind rolul ACoR în reprezentarea intereselor administrațiilor locale din mediul rural.
