Digitalizarea afectată de lipsa echipamentelor specifice în România
În România, deși peste 500.000 de cetățeni dețin cărți electronice de identitate, unele instituții nu pot accesa datele stocate pe aceste documente din cauza lipsei aparatelor necesare. Un exemplu recent este Direcția Taxe și Impozite Locale din Sectorul 3 al Capitalei, unde cetățenilor li s-a refuzat utilizarea cărții electronice de identitate din cauza absenței unui cititor de cip.
Ministerul de Interne (MAI) a clarificat că responsabilitatea achiziționării echipamentelor necesare revine fiecărei instituții în parte. Acest lucru a fost evidențiat și într-o sesizare trimisă redacției Digi24.ro, în care se menționează că, în ciuda emiterii cărților electronice de identitate la nivel național, unele autorități nu au investit în cititoare de carduri.
„În mod absurd, oamenilor li se cere dovada tipărită a adresei de domiciliu, deși aceasta este deja stocată digital pe cipul Cărții Electronice de Identitate. Situația generează birocrație suplimentară, discriminare și pierdere de timp, afectând în special persoanele în vârstă sau vulnerabile”, a subliniat un cetățean.
MAI a subliniat că fiecare autoritate publică, atât centrală cât și locală, trebuie să cumpere cititoare de carduri și să instaleze aplicația IDPLUGMANAGER, care permite vizualizarea informațiilor personale și semnarea electronică a documentelor. Această situație ar trebui să faciliteze interacțiunea cetățenilor cu instituțiile publice, dar în prezent, birocrația continuă să îngreuneze procesul de digitalizare.
Digitalizarea afectată de lipsa echipamentelor
Digitalizarea serviciilor publice din România se confruntă cu obstacole semnificative din cauza birocrației și a neînțelegerilor administrative. Un exemplu relevant este incapacitatea instituțiilor de a citi noile buletine electronice, deoarece nu au achiziționat echipamentele necesare.
Pe 3 septembrie, Digi24.ro a solicitat informații de la Primăria Sectorului 3 referitor la achiziția cititoarelor de carduri, dar nu a primit un răspuns până în prezent. În contrast, Primăria Sectorului 6 a confirmat că dispune de cititoare pentru cărțile electronice de identitate. De asemenea, Primăria Sectorului 5 a anunțat că a achiziționat deja cititoare de carduri și că o nouă tranșă este în curs de achiziție.
În timp ce Primăria Iași a comunicat că instituțiile sale subordonate au achiziționat cititoare pentru noile documente de identitate, alte primării, precum cele din Sectorul 3, Sectorul 1 și Constanța, au confirmat că vor răspunde solicitărilor în termen de 30 de zile.
O analiză a achizițiilor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) a relevat că, până în prezent, doar Primăria Timișoara a finalizat o achiziție de cititoare pentru cardurile electronice de identitate, în timp ce majoritatea altor primării nu au raportat achiziții similare.
În concluzie, lipsa echipamentelor adecvate pentru citirea noilor buletine electronice subliniază provocările cu care se confruntă digitalizarea în România, iar birocrația pare să fie un factor major în această situație.
Digitalizarea afectată de lipsa echipamentelor necesare
Instituțiile din România se confruntă cu dificultăți în adoptarea noilor buletine electronice de identitate din cauza lipsei cititoarelor de carduri. În timp ce Ministerul de Interne a început emiterea cărților electronice de identitate din martie 2025, extinderea acestui program a fost realizată în mai multe județe și municipii, eliberându-se peste 500.000 de documente. Cu toate acestea, unele instituții nu dispun de echipamentele necesare pentru a citi aceste noi buletine.
Pentru a compensa această problemă, Ministerul de Interne oferă o alternativă prin care cetățenii pot obține rapid un certificat de atestare a domiciliului în format digital, accesibil direct de pe HUB-ul MAI. Această măsură vine în sprijinul celor care întâmpină dificultăți în utilizarea noilor cărți de identitate din cauza birocrației și a infrastructurii insuficiente.
