Directorul Institutului de Istorie a Religiilor răspunde cu ironie declarației lui Nicușor Dan despre „naționalismul benefic”
Directorul Institutului de Istorie a Religiilor, Eugen Ciurtin, a comentat, duminică seară, declarația președintelui Nicușor Dan referitoare la „naționalismul sănătos”, afirmând că politicienii români „nu par că citesc” și că termenul folosit trebuie analizat cu prudență. Ciurtin a subliniat că sintagma a fost asociată cu discursurile extremei drepte interbelice, inclusiv în zona legionară.
„Se pare că 6 septembrie, care în 1940 a marcat detronarea lui Carol al II-lea și venirea la putere a mareșalului Antonescu, este o dată fatidică pentru a discuta despre problemele istoriei naționale. România are multe probleme nerezolvate legate de istoria sa, iar modul în care acestea sunt abordate politic este criticabil. Politicienii români nu se ocupă de lectură și nu încurajează acest lucru”, a declarat Ciurtin.
Avertisment privind extrema dreaptă
Istoricul a exprimat îngrijorarea cu privire la revenirea unor idei extremiste în România, menționând că discuțiile din ultimele decenii au permis reapariția unor partide și grupuri fasciste. „După ’89, au refluat idei extremiste, iar neocomuniștii și neofasciștii ne vorbesc ca și cum ar fi primăvara anului 1990”, a adăugat el.
Ciurtin a subliniat că utilizarea unor termeni cu conotații istorice importante, cum ar fi „naționalism sănătos”, trebuie să fie analizată cu atenție. „Specialiștii în istorie și științe politice sunt conștienți de riscurile asociate acestui concept și consideră că trebuie să fim rezervați față de astfel de propuneri din partea actorilor politici”, a declarat el.
România, „o Europă în mic”
Ciurtin a subliniat că România are o istorie caracterizată prin diversitate etnică și religioasă, care ar trebui integrată într-un cadru democratic. „Nu ar trebui să ne cățărăm pe idei care neagă diversitatea”, a afirmat el, subliniind importanța unui cadru democratic funcțional pentru a integra diferitele etnii și religii.
Declarația președintelui Dan nu poate fi considerată o formulare inocentă, având în vedere curentele naționaliste active în România. „Foarte multe voci s-au pronunțat împotriva acestui tip de discurs care nu poate fi considerat inocent, ci intră pe terenul naționalismelor în desfășurare”, a concluzionat Ciurtin.
Importanța dialogului și asumarea trecutului
Eugen Ciurtin a subliniat necesitatea unui dialog cu tinerii și a unui proiect de țară, considerând că acesta nu poate fi construit printr-o reinterpretare selectivă a trecutului. „Avem multe episoade istorice neasumate pe deplin, iar România se confruntă cu o situație europeană și globală nefavorabilă”, a afirmat el.
Reacția lui Ciurtin a venit după ce Nicușor Dan a vorbit, la întâlnirea internațională a tinerilor ortodocși (ITO 2026), despre promovarea unui „naționalism sănătos” și a criticat atât „defetiștii”, cât și „demagogii” care folosesc elemente ale trecutului României.
