Donald Trump și retragerea din OMS
Donald Trump intenționează să scoată Statele Unite din Organizația Mondială a Sănătății (OMS) imediat după preluarea mandatului pe 20 ianuarie. Această decizie ar putea avea consecințe semnificative atât pentru SUA, cât și pentru sănătatea globală, așa cum subliniază specialiștii.
SUA sunt cel mai mare contributor financiar la OMS, contribuind cu aproape un sfert din bugetul organizației. Retragerea din OMS ar reprezenta o pierdere majoră pentru bugetul acesteia și pentru capacitatea sa de a coordona programele internaționale de sănătate. De asemenea, se estimează că SUA au contribuit deja cu aproape 1 miliard de dolari la bugetul actual al OMS.
Experții avertizează că tăierea legăturilor cu OMS ar putea avea un impact negativ asupra gestionării urgențelor de sănătate, pandemiilor și focarelor de boli. Aceștia subliniază că, indiferent de administrația de la Casa Albă, SUA au un interes constant în obținerea de date și gestionarea problemelor de sănătate publică la nivel global.
În concluzie, retragerea din OMS ar putea fi considerată o „greșeală strategică”, având în vedere rolul crucial pe care îl joacă organizația în sănătatea publică internațională.
Donald Trump propune retragerea din Organizația Mondială a Sănătății
Donald Trump își exprimă intenția de a scoate Statele Unite din Organizația Mondială a Sănătății (OMS), o decizie care ar putea fi considerată o „greșeală strategică”. Relația dintre Trump și OMS s-a deteriorat în 2020, când fostul președinte a acuzat organizația că este o „marionetă a Chinei” în gestionarea pandemiei COVID-19.
Lawrence Gostin, profesor de drept global al sănătății la Universitatea Georgetown, avertizează că retragerea din OMS ar reduce influența SUA asupra sănătății globale și ar putea afecta negativ interesele de securitate națională ale țării. Aceasta ar putea deschide uși pentru alte puteri mondiale precum Rusia și China, ceea ce ar putea fi problematic în contextul grupului BRICS, care include țări precum Africa de Sud, India și Mexic.
De asemenea, Gostin susține că izolarea de comunitatea globală a sănătății ar putea face SUA mai vulnerabile în fața epidemiilor și pandemiilor. „Sunt multe lucruri pe care Statele Unite le pot face singure, dar împiedicarea unor noi agenți patogeni să treacă granițele noastre pur și simplu nu este unul dintre ele”, a spus el.
Gostin subliniază importanța OMS în monitorizarea agenților patogeni, precum gripa aviară H5N1, și cum retragerea ar limita accesul SUA la informațiile necesare pentru a combate aceste amenințări. „OMS are un centru de gripă care monitorizează toate tulpinile din întreaga lume, iar fără aceste date, am zbura în orb”, a adăugat el.
Chiar dacă o eventuală retragere ar schimba relația dintre SUA și OMS, aceasta nu ar însemna neapărat sfârșitul colaborării. SUA ar putea continua să sprijine anumite proiecte prin contribuții voluntare. Trump, cunoscut pentru stilul său de negociere, ar putea folosi retragerea ca pe un instrument pentru a solicita reforme în cadrul OMS.
Criticile aduse performanței OMS nu sunt unice pentru SUA, însă unii experți sugerează că organizația a început să implementeze reforme ca urmare a gestionării crizei COVID-19. Trump ar putea opta pentru o scrisoare de retragere sau pentru o negociere cu OMS, în scopul îmbunătățirii eficienței și transparenței acestei organizații, ceea ce ar fi benefic pentru SUA și pentru comunitatea internațională.
