Două motive esențiale pentru perpetuarea crizei energetice
Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a avertizat că șocul energetic generat de închiderea Strâmtorii Ormuz continuă să persiste, iar dezvoltarea inteligenței artificiale (AI) contribuie la creșterea cererii de energie. La finalul reuniunii miniștrilor de finanțe din G20, Georgieva a declarat: „Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, rezervele strategice de petrol și gaze vor trebui refăcute, AI duce la creșterea cererii de energie, iar iarna se apropie în emisfera nordică.”
Georgieva a subliniat că economia globală a gestionat șocul energetic „mai bine decât se aștepta”, atribuind acest lucru majorării investițiilor în AI, care a stimulat creșterea în SUA, Coreea de Sud și alte țări, incluzând proiecte de producție de energie menite să satisfacă nevoile energetice. Cu toate acestea, ea a semnalat o „divergență semnificativă” între traiectoriile economice, menționând că riscurile la adresa perspectivei de creștere globală, stabilizate în jurul valorii de 3%, rămân ridicate.
Printre riscurile enumerate de Georgieva se numără, pe lângă continuarea șocului energetic, creșterea alarmantă a datoriei publice, care depășește maximele înregistrate după al Doilea Război Mondial, apropiindu-se de 100% din PIB la nivel global. Aceasta este așteptată să continue să crească. „Privind în urmă, traiectoria datoriei seamănă cu o scară: salturi verticale mari atunci când apar șocuri și o reducere mică sau deloc ulterior”, a explicat ea.
Georgieva a subliniat că procesul dezinflaționist s-a stagnat în multe țări, iar presiunile fiscale crescute conduc la majorarea randamentelor obligațiunilor guvernamentale. De asemenea, interacțiunea dintre politica fiscală și cea monetară perturbă piețele. Un alt risc menționat este incertitudinea legată de impactul AI asupra productivității și stabilității financiare.
În acest context, Georgieva a subliniat că prioritățile politicii economice sunt clare, îndemnând băncile centrale să se concentreze pe stabilitatea prețurilor, iar autoritățile fiscale să elaboreze planuri credibile de consolidare pe termen mediu. „Politicile structurale trebuie să se concentreze pe reducerea birocrației și eliminarea obstacolelor în calea creșterii”, a adăugat ea. O creștere potențială mai mare ar ajuta la rezolvarea problemelor fiscale, iar abordarea acestor probleme ar contribui la îmbunătățirea perspectivelor de creștere.
