Ebola: un virus tăcut care poate hiberna în organism luni sau chiar ani
Unele virusuri pot rămâne în organism mult timp după dispariția simptomelor inițiale. Cercetătorii încearcă să înțeleagă cum este posibil acest lucru și de ce, în anumite cazuri, infecția poate reapărea după luni sau chiar ani. Virusul Ebola poate supraviețui neobservat în organism luni sau chiar ani după infecția inițială, ceea ce favorizează reapariția bolii.
Noi experimente de laborator oferă indicii despre mecanismele care permit persistența virusului, conform unui studiu publicat în revista Nature Microbiology. Cercetătorii au detectat virusul Ebola infecțios în materialul seminal timp de mai multe luni sau chiar un an după infectare. De asemenea, virusul poate persista în sistemul nervos central, în special la nivelul creierului.
Zone „protejate” de sistemul imunitar
Persistența virusului se datorează faptului că testiculele și sistemul nervos central sunt zone în care sistemul imunitar acționează mai puțin agresiv pentru a proteja țesuturile sensibile. Ca urmare, organismul nu reușește întotdeauna să elimine complet virusul.
Pentru a studia fenomenul, cercetătorii au folosit celule stem umane pentru a obține organoizi cerebrali, structuri în miniatură asemănătoare creierului, formate din celule ale sistemului nervos central. Experimentele au arătat că virusul Ebola poate infecta mai multe tipuri de celule din organoizii cerebrali și se poate replica timp de până la 120 de zile.
Cum se răspândește virusul
Virusul s-a răspândit în organoizi prin două mecanisme. Primul a fost transmiterea directă de la o celulă infectată la o celulă vecină, iar al doilea a fost eliberarea de noi particule virale din celula gazdă, mecanismul clasic de răspândire a virusului.
Organoizii cerebrali permit investigarea detaliată a mecanismelor prin care virusul Ebola și alte filovirusuri persistă în sistemul nervos central uman. Experimentele realizate în acest sistem-model pot oferi informații care ajută la înțelegerea mai bună a efectelor pe termen lung ale persistenței virale, cum ar fi inflamația severă și uneori fatală observată la supraviețuitorii bolii Ebola care dezvoltă meningoencefalită.
Analiza organoizilor infectați a evidențiat mutații genetice care ar putea ajuta virusul să rămână nedetectat în organism, inclusiv mutații care nu au mai fost descrise anterior la supraviețuitorii infecției cu Ebola. Cercetătorii subliniază că sunt necesare studii suplimentare, în special asupra unor tulpini mai puțin studiate, cum este virusul Bundibugyo, responsabil de actualul focar din Africa.
Focar activ de Ebola în Africa
Republica Democratică Congo (RDC) se confruntă în prezent cu un focar de Ebola provocat de virusul Bundibugyo. Potrivit celor mai recente date ale autorităților sanitare, au fost confirmate 896 de cazuri, dintre care 232 s-au soldat cu decese. Oficialii din domeniul sănătății din această țară avertizează că numărul cazurilor confirmate este în creștere de la o săptămână la alta, indicând faptul că transmiterea virusului în comunitate continuă, cu riscul extinderii focarului în noi regiuni, dacă măsurile de sănătate publică nu sunt aplicate prompt.
