Emmanuel Macron își revizuiește viziunea nucleară: ce opțiuni are Franța pentru partenerii din UE
Președintele Emmanuel Macron va actualiza luni doctrina nucleară a Franței, excluzând controlul european comun și subliniind ceea ce Parisul poate oferi aliaților îngrijorați de fiabilitatea umbrelei nucleare americane sub președintele Donald Trump.
Deși Franța și Marea Britanie sunt ambele puteri nucleare, majoritatea țărilor europene se bazează în principal pe Statele Unite pentru a descuraja potențiali adversari — un pilon al securității transatlantice vechi de zeci de ani. Însă apropierea lui Trump de Rusia în războiul din Ucraina și atitudinea sa mai dură față de aliații tradiționali au zguduit guvernele europene.
La începutul acestei luni, la München, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că Berlinul a deschis discuții cu Franța privind o potențială forță de descurajare nucleară europeană, ceva ce Macron a spus că ar trebui să fie o „abordare holistică a apărării și securității”. Alte state, inclusiv națiunile nordice tradițional pro-americane, și-au exprimat cu prudență interesul.
Întrebări privind capacitățile Franței
Oficialii europeni se întreabă în ce măsură arsenalul Franței poate proteja continentul. Printre preocupări se numără împărțirea costurilor, cine ar controla deciziile de lansare și dacă concentrarea asupra forțelor nucleare riscă să excludă investițiile urgente necesare în capacitățile convenționale. Franța cheltuiește aproximativ 5,6 miliarde de euro (6,04 miliarde de dolari) pe an pentru a-și menține un stoc de 290 de arme lansate de pe submarine și avioane — al patrulea arsenal ca mărime din lume.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat: „Pentru Europa, dacă doriți cu adevărat să acționați singură… trebuie să vă construiți propria capacitate nucleară. Asta costă miliarde și miliarde de euro.” Stoltenberg a subliniat că o astfel de inițiativă ar putea duce la pierderea garantului suprem al libertății, care este umbrela nucleară a SUA.
Conform estimărilor experților, ca parte a descurajării nucleare a NATO, SUA staționează aproximativ 100 de bombe nucleare în Belgia, Germania, Italia, Olanda și Turcia, iar în cazul unui conflict, forțele aeriene ale acestor țări non-nucleare ar transporta bombele americane, conform doctrinei de „partajare nucleară”. Subsecretarul american al Apărării, Elbridge Colby, a declarat că Washingtonul va continua să-și extindă descurajarea nucleară în Europa, chiar și cu investiții de peste un trilion de dolari în modernizarea propriului arsenal.
Înțelegerea doctrinei Franței
Oficialii francezi afirmă că nu intenționează să înlocuiască umbrela SUA sau să concureze cu NATO. „Misiunea principală a forțelor nucleare americane este de a viza arsenalele nucleare ale adversarilor; omologii lor francezi și britanici urmăresc să provoace daune inacceptabile centrelor politice, militare și economice ale potențialilor adversari”, a scris Etienne Marcuz, de la grupul de reflecție FRS. Această doctrină necesită mult mai puține ogive pentru a fi credibilă.
Oficialii francezi doresc ca europenii să înțeleagă mai bine ce poate și ce nu poate oferi doctrina Franței. Parisul este ferm în convingerea că finanțarea mijloacelor sale de descurajare rămâne responsabilitatea Franței, pentru a asigura controlul național exclusiv. Un element central al poziției Franței este „ambiguitatea strategică” cu privire la utilizarea armelor nucleare și la interesele vitale ale Franței în contextul apărării europene.
Un diplomat de rang înalt din Europa de Est a afirmat: „Vrem mai întâi să vedem ce are de oferit Franța… Nu este vorba despre a avea putere de descurajare. Este vorba despre cât de credibilă este.”
Orice extindere a rolului Franței ar necesita ca Europa să dezvolte rachete cu rază lungă de acțiune, de peste 2.000 km, capacitate de care nu dispune în prezent. Dezvoltarea de arme nucleare tactice, destinate utilizării pe câmpul de luptă, este considerată și mai puțin probabilă, deoarece acest lucru ar putea declanșa alarma în cadrul tratatului de neproliferare nucleară.
Doctrina nucleară a lui Macron
Macron va prezenta actualizarea obișnuită a doctrinei nucleare la baza submarinelor nucleare franceze din Bretania. Poziția Franței, conform doctrinei, vizează menținerea unui arsenal minim, dar credibil, conceput pentru a impune pierderi suficiente pentru a descuraja orice prim atac.
„Simpla discutare a alternativelor transmite un mesaj Moscovei”, a declarat un înalt oficial european. Peisajul strategic s-a schimbat dramatic de la ultimul discurs al lui Macron din 2020, citând arsenalul în creștere al Rusiei și retorica nucleară intensificată de la invazia Ucrainei în 2022. Franța a afirmat de mult timp că interesele sale vitale au o dimensiune europeană, iar în 2020, Macron a invitat partenerii la discuții strategice, o inițiativă care nu a stârnit prea mult entuziasm la momentul respectiv.
Oficialii au declarat că un principiu rămâne neschimbat: numai președintele francez poate ordona un atac nuclear. „Așa este și așa va rămâne”, a declarat un consilier prezidențial francez.
