Europa, în ghearele datoriilor, se zbate să găsească soluții împotriva creșterii fulminante a prețurilor pentru energie
Explozia prețurilor la energie, declanșată de conflictul dintre SUA și Iran, pune guvernele europene sub presiune pentru a sprijini gospodăriile și firmele. Totuși, problemele financiare din unele economii limitează răspunsurile acestora, conform unei analize Reuters. Este puțin probabil ca aceste guverne să reproducă sprijinul extins oferit după invazia rusă din Ucraina din 2022, când subvențiile și alte forme de asistență s-au ridicat la sute de miliarde de euro.
Plafonare și reglementare
Franța, Grecia și Polonia au plafonat prețul combustibililor și au introdus restricții asupra marjelor de profit, măsuri care au un cost redus pentru bugetul public, în timp ce Germania intenționează să reglementeze prețurile la pompă. Totuși, este posibil să fie nevoie de acțiuni suplimentare. Frank Gill, analist la S&P Global Ratings, a declarat: „Dacă livrările de gaze din Qatar vor fi întrerupte timp de mai multe săptămâni și prețurile la gaze vor crește, este probabil să vedem guverne care vor interveni și vor reintroduce unele subvenții.”
În prezent, guvernele nu pot anticipa evoluția prețurilor la energie, dar se arată precaute în ceea ce privește măsurile fiscale. Marea Britanie consideră că este prea devreme pentru a îngheța acciza la combustibil, iar guvernul francez a respins apelurile opoziției de a reduce taxa pe valoarea adăugată (TVA) la benzină. Italia ia în considerare utilizarea veniturilor din TVA generate de prețurile mai mari pentru a finanța o reducere a accizelor la combustibil.
Deficite bugetare și costuri mai mari
Diferența față de 2022 constă în faptul că pandemia COVID-19 și criza energetică ulterioară au lăsat deficite bugetare în economiile europene cu aproape trei puncte procentuale mai mari decât în 2019. Creșterea economică este mai slabă decât acum patru ani, iar costurile cu dobânzile sunt mai mari, în timp ce guvernele europene deja majorează cheltuielile pentru apărare. Germania își intensifică împrumuturile pentru un plan masiv de stimulare.
Prețurile petrolului și situația energetică
Deși cotația barilului de petrol a ajuns la 120 de dolari, apropiindu-se de vârful din 2022, situația energetică a Europei nu este identică cu cea din 2022. Prețurile gazelor au crescut cu peste 50% de la începutul războiului, dar sunt departe de nivelurile de peste 300 de euro pe megawatt-oră atinse în 2022. Europa nu se grăbește să înlocuiească furnizorii, așa cum a făcut cu Rusia.
Dacă prețurile ridicate vor persista și guvernele vor trebui să ofere sprijin, acest lucru ar putea amplifica presiunile fiscale din Franța și Marea Britanie, care se confruntă cu deficite bugetare mari. Federico Barriga-Salazar, șeful departamentului de ratinguri de la Fitch, a subliniat aceste riscuri. În Europa Centrală, ratingul de tip „investment-grade” al Ungariei se confruntă cu riscuri, având în vedere măsurile de sprijin deja generoase existente înaintea alegerilor din aprilie.
Perspectivele pentru măsurile de sprijin
Spania, Portugalia și Grecia au finanțe mai solide, dar cheltuielile mai mari ar putea compromite redresarea lor. Italia, care a depus eforturi pentru a-și reface reputația fiscală, se află într-o situație delicată, iar Scope Ratings a avertizat că încetinirea creșterii ar putea complica ieșirea sa din măsurile de disciplină bugetară ale Uniunii Europene. Dat fiind spațiul limitat de acțiune, măsurile de sprijin, pe care guvernele le-au menținut ample în 2022, vor trebui să fie limitate și mai țintite de data aceasta.
Analiștii băncii Morgan Stanley au declarat că măsurile de sprijin energetic ale guvernelor din zona euro au reprezentat 3,6% din PIB în perioada 2022-2023, când regulile UE de limitare a deficitelor au fost suspendate. Acum, se estimează că aceste state ar putea oferi doar un sprijin de aproximativ 0,3% din PIB pe an, respectând în același timp regulile UE.
În cazul în care Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă mai mult de o lună și există semne că creșterea economică slăbește, UE ar putea permite unor țări să se abată temporar de la reguli. Totuși, ar fi necesară o recesiune severă pentru ca UE să își suspende din nou regulile. Costurile mai mari cu serviciul datoriei reprezintă o constrângere majoră; Grégoire Pesques, director de investiții la Amundi, a declarat: „Nu văd nicio țară care să fie foarte axată pe politici fiscale în acest moment, deoarece se tem că vor fi pedepsite.”
