Extinderea virusului West Nile în Europa
Experții europeni trag un semnal de alarmă și cer măsuri mai stricte de control al țânțarilor, după ce virusul West Nile a fost raportat în 12 state în actualul sezon de transmitere. România se numără printre țările afectate, ocupând locul al treilea după numărul zonelor impactate.
Informații generale despre infecțiile cu virusul West Nile
Cea mai recentă raportare a Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) arată că infecțiile au fost înregistrate în mai multe județe și în municipiul București. Datele raportate pentru 2026 indică faptul că infecții cu virusul West Nile au fost confirmate în 12 țări europene: Albania, Austria, Franța, Germania, Grecia, Italia, Kosovo, Țările de Jos, Macedonia de Nord, România, Serbia și Spania. În total, cazurile au fost raportate în 99 de regiuni. Italia și Grecia au înregistrat cele mai multe infecții, cu 311, respectiv 157 de cazuri. În 21 dintre aceste regiuni a fost raportat pentru prima dată un caz de infecție cu virusul West Nile.
Impactul virusului West Nile în România
Conform datelor Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), România se află printre țările cu cea mai extinsă distribuție geografică a infecțiilor raportate. În țara noastră au fost identificate 14 zone în care au fost înregistrate cazuri dobândite local, România ocupând astfel locul al treilea dintre cele 12 țări europene afectate, după Italia și Grecia.
Cele mai recente date ale INSP arată că, în perioada 3 iunie – 20 august 2026, în România au fost raportate 34 de cazuri de infecție cu virusul West Nile. Dintre acestea, 26 de cazuri au fost confirmate, 8 cazuri sunt considerate probabile, iar 2 persoane au murit, ambele fiind vârstnice și având comorbidități. Cele mai multe cazuri au fost raportate în București, urmate de județele Călărași și Giurgiu.
Distribuția cazurilor pe vârste și medii de locuit
În funcție de locul probabil al expunerii, cazurile au fost înregistrate în București și în 14 județe: Argeș, Bihor, Botoșani, Călărași, Cluj, Giurgiu, Harghita, Ialomița, Iași, Ilfov, Mureș, Satu Mare, Suceava și Vaslui.
Distribuția pe grupe de vârstă a fost următoarea:
- 50-59 ani: 7 cazuri
- 70-79 ani: 7 cazuri
- 80 de ani și peste: 6 cazuri
- 40-49 ani: 4 cazuri
- 60-69 ani: 4 cazuri
- 20-29 ani: 3 cazuri
- 30-39 ani: 2 cazuri
- 15-19 ani: 1 caz
Din totalul de 34 de cazuri, 22 au fost înregistrate la persoane din mediul urban, iar 12 la persoane din mediul rural. În ceea ce privește distribuția pe sexe, 18 dintre pacienți au fost bărbați, iar 16 femei.
Apelul experților europeni pentru măsuri stricte
Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) consideră că situația actuală impune consolidarea măsurilor de supraveghere și control al virusului West Nile. Expertul ECDC, Céline Gossner, atrage atenția asupra necesității unei abordări coordonate la nivel european, care ar trebui să includă monitorizarea populațiilor de țânțari, implicarea comunităților și aplicarea unor măsuri de combatere a acestora.
Experții europeni avertizează că în actualul sezon pot apărea noi cazuri și subliniază că răspândirea virusului West Nile are loc în paralel cu extinderea în Europa a unor specii invazive de țânțari. Este monitorizată și extinderea țânțarilor din genul Aedes, care pot transmite alte virusuri, precum cele responsabile de dengue și chikungunya.
Transmiterea virusului West Nile
Virusul West Nile este transmis în principal prin înțepătura țânțarilor infectați. În multe cazuri, infecția poate provoca simptome asemănătoare gripei, însă formele severe pot afecta sistemul nervos și pot duce la complicații precum meningita, encefalita sau, în cazuri grave, coma. În Europa, cele mai multe infecții cu virusul West Nile sunt înregistrate în perioada verii și a toamnei, iar transmiterea atinge de obicei nivelul maxim în august și la începutul lunii septembrie.
Pentru infecția cu virusul West Nile nu există în prezent un tratament specific, iar pacienții beneficiază de tratament de susținere, în funcție de simptome și de gravitatea bolii. Institutul Național de Sănătate Publică recomandă purtarea hainelor care acoperă brațele și picioarele, folosirea substanțelor repelente și montarea plaselor de protecție la feronerie. De asemenea, este importantă eliminarea recipientelor în care se poate acumula apă stătută, precum și a altor locuri din jurul locuințelor care pot deveni medii favorabile pentru dezvoltarea țânțarilor.
