Femeile din lumea politică: ținte ale atacurilor personale și sexualizate
Spațiile online, în special rețelele sociale, reprezintă forumuri pentru dezbateri politice aprinse, oferind publicului un spațiu pentru a-și exprima opiniile politice și a interacționa cu politicienii. Cu toate acestea, aceste platforme au devenit, de asemenea, terenuri propice pentru discursul de ură și violența online. O analiză recentă a cercetătorilor de la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, bazată pe peste 3,2 milioane de răspunsuri de pe X (fostul Twitter) adresate celor 88 de candidați la alegerile pentru Parlamentul European din 2024, a evidențiat diferențe semnificative în modul în care sunt tratate online femeile și bărbații din politică.
Cercetătorii au folosit un algoritm de detectare a toxicității, Perspective API, pentru a studia volumul și tipurile de răspunsuri toxice primite de candidați. Aproape 80% dintre candidații studiați au primit răspunsuri toxice, dar candidatele au fost vizate mai des în termeni absoluți decât omologii lor bărbați. Deși diferența de gen în proporția răspunsurilor toxice nu a fost semnificativă din punct de vedere statistic, femeile au fost vizate mai frecvent, atrăgând mai multă atenție, atât toxică, cât și benignă.
Mesaje toxice și atacuri specifice
Cercetătorii au analizat conținutul a aproape 2.700 de mesaje toxice, constatând că 71% dintre acestea erau îndreptate către candidate. Atacurile îndreptate către femei includeau insulte sexiste, remarci cu caracter sexual explicit și încercări de a le reduce la tăcere sau de a le contesta dreptul de a ocupa spațiul politic. O treime dintre candidate au primit comentarii de natură sexuală.
În contrast, politicienii bărbați au fost supuși unor abuzuri care se concentrau mai mult pe deciziile lor politice și pe caracterul lor, cum ar fi acuzații de corupție sau incompetență. Această distincție este fundamentală, deoarece abuzul bazat pe identitate transmite un mesaj diferit, subliniind că femeile nu sunt dorite în spațiul politic.
Intensitatea toxicității și grupurile politice
Analiza a măsurat și intensitatea toxicității, constatând că 62% dintre răspunsurile toxice adresate femeilor conțineau două sau mai multe elemente abuzive, comparativ cu 52% dintre cele adresate bărbaților. Aceste atacuri multiple pot avea un impact psihologic semnificativ, sugerând că prezența femeilor în politică nu este binevenită. De asemenea, candidatele din grupurile politice de stânga au atras un volum mai mare de răspunsuri toxice, reflectând intersecția între gen și ideologie politică.
O problemă globală
Studiul se alătură dovezilor care arată că ostilitatea online față de femeile din politică nu este limitată la o anumită țară sau cultură politică. Cercetări din Suedia, Noua Zeelandă și Țările de Jos au documentat aceleași tipare: femeile primesc abuzuri mai personalizate, mai sexualizate și care contestă dreptul lor de a ocupa funcții publice.
Consecințele sunt grave, având legături cu reducerea ambițiilor de realegere, autocenzura și retragerea femeilor din spațiile digitale. Uniunea Europeană a început să ia măsuri pentru a combate acest fenomen, inclusiv o nouă directivă privind violența împotriva femeilor și Legea privind serviciile digitale, care impune marilor platforme să identifice și să atenueze riscurile la adresa proceselor democratice, inclusiv prejudiciile bazate pe gen.
Aceste măsuri sunt necesare, dar insuficiente. Politicile de moderare ale platformelor de socializare ar trebui să abordeze abuzul bazat pe gen și să investească în instrumente de detectare care să înțeleagă contextul și limba locală. Abuzul online are o capacitate de adaptare rapidă, iar răspunsurile trebuie să evolueze împreună cu el.
Concluzie
Femeile din politică nu sunt doar ținte ale unei forme mai intense de abuz, ci se confruntă cu un fenomen diferit, care include denigrare personală, sexualizare și negarea sistematică a dreptului lor de a fi prezente în spațiul public. Înțelegerea acestei diferențe este esențială pentru a putea aborda problema.
