Franța analizează majorarea impozitelor pentru superbogați pentru a crește cheltuielile de apărare
Ministrul francez al Economiei, Eric Lombard, a declarat că Franța ar putea necesita taxe mai mari pentru superbogați pentru a putea cheltui mai mult de 3% din produsul intern brut pentru apărare. Această afirmație a fost făcută în cadrul unui interviu acordat Franceinfo, în care Lombard a subliniat importanța redistribuirii eforturilor fiscale în rândul populației franceze.
Conform declarațiilor sale, guvernul nu are în vedere majorarea impozitelor corporative, dar va căuta să închidă lacunele fiscale legale pentru a strânge mai mulți bani. De asemenea, el a menționat posibilitatea înființării de fonduri de economii dedicate cheltuielilor de apărare pentru a mobiliza actorii privați, fără a solicita finanțarea producătorilor de arme prin cel mai popular cont de economii din Franța, Livret A.
Legea de planificare militară a Franței prevede 413 miliarde de euro pentru apărare în perioada 2024-2030, în timp ce bugetul pentru apărare din acest an este de 50,5 miliarde de euro. Președintele Emmanuel Macron a avertizat că aceste sume nu vor fi suficiente pentru a face față amenințărilor în creștere din Europa și a subliniat necesitatea ca țările europene să aloce mai mult de 3% din PIB pentru apărare.
Franța, care se confruntă cu un deficit în creștere de 6,2% din PIB, trebuie să găsească soluții pentru a finanța aceste cheltuieli, iar bugetul pentru 2025 preconizează atât reduceri de cheltuieli, cât și majorări de taxe. Lombard a asigurat că cheltuielile sociale nu vor fi afectate și a respins sugestiile de a confisca bunurile înghețate ale Rusiei pentru a susține Ucraina sau securitatea europeană.
În acest context, Franța își propune să colaboreze cu companiile de asigurări, fondurile și băncile pentru a stimula investițiile în producătorii de arme. De asemenea, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus un nou instrument comun pentru a sprijini cheltuielile militare în Uniunea Europeană, permițând țărilor să obțină împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro în următorii cinci ani.
