Grecia propune limitarea azilului în UE în fața unui val masiv de migranți
Grecia sugerează ca Uniunea Europeană să aibă posibilitatea de a suspenda temporar dreptul de a solicita azil în cazul unui aflux masiv de migranți sau când migrația este utilizată de țări terțe ca amenințare hibridă. Această măsură, care ar permite și accelerarea returnărilor, este susținută de mai multe state membre și ar putea fi integrată într-un nou mecanism european pentru situații de urgență.
Ministrul grec al Migrației și Azilului, Thanos Plevris, a propus această suspendare a dreptului de azil în situațiile în care are loc un aflux masiv de migranți aflați în situație neregulamentară. Măsura controversată ar reprezenta o schimbare majoră a politicii europene în domeniul migrației, permițând returnarea migranților fără evaluarea individuală a cererilor de azil, ceea ce ar putea conduce la „returnări colective”, interzise în prezent de legislația UE.
Atena intenționează să încadreze propunerea în „Cadrul european de răspuns la situații de urgență”, o nouă legislație pe care Comisia Europeană urmează să o prezinte în lunile următoare. Grecia a sugerat un mecanism numit „Regimul special de derogare”, care ar fi activat doar în circumstanțe excepționale, cum ar fi o creștere rapidă a sosirilor neregulamentare și dovezi că fluxurile migratorii sunt organizate de țări din afara UE.
Dacă acest mecanism ar fi activat, ar permite suspendarea temporară a depunerii cererilor de azil și utilizarea unor proceduri accelerate de returnare. De asemenea, agenția europeană pentru protecția frontierelor, Frontex, ar oferi asistență imediată. Discuțiile au fost scurte după prezentarea propunerii în cadrul Consiliului Afaceri Interne de la Luxemburg, însă mai multe state membre par să susțină măsura.
Polonia, Germania, Austria și Danemarca sunt printre țările care și-au arătat sprijinul. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că „procedurile normale de azil nu pot avea loc atunci când este clar că [un aflux masiv de migranți] nu reprezintă o situație umanitară”. De asemenea, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a subliniat că sosirile masive nu pot fi gestionate conform regulilor anterioare.
Ministrul belgian al Migrației, Anneleen Van Bossuyt, a adăugat că nu ar trebui să existe „subiecte tabu” în analiza măsurilor pentru eficientizarea returnării migranților aflați în situație neregulamentară. Recent, Partidul Popular European a susținut suspendarea dreptului de azil ca reacție la „atacuri hibride” din partea țărilor terțe care facilitează migrația pe scară largă.
Propunerea a fost criticată de politicieni de stânga, experți în migrație și organizații ale societății civile, care consideră că suspendarea unui drept fundamental ar putea submina garanțiile existente. Anterior, unele state membre au suspendat temporar procesarea cererilor de azil, precum Grecia, care a suspendat cererile timp de o lună în martie 2020 și din nou pentru trei luni în iulie 2021, în urma unei creșteri a sosirilor din Libia.
Numărul cererilor de azil depuse în UE a scăzut în 2023, cu aproximativ 332.000 de persoane solicitând azil în primele șase luni, cu 17% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2022. În cadrul aceleași reuniuni, miniștrii europeni au aprobat „Regulamentul privind returnarea”, o legislație care vizează accelerarea returnării migranților care nu au dreptul de a rămâne în UE, permițând statelor membre să înființeze centre de deportare în afara blocului comunitar.
