Guvernul propune măsuri inovatoare pentru protejarea nivelului Dunării în sistemul de răcire al centralei de la Cernavodă
Comitetul Interministerial Bala – Cernavodă, care reunește Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului, Apele Române, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor, Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, Administrația Canalelor Navigabile, SN Nuclearelectrica și mediul universitar (Universitatea Tehnică de Construcții București), analizează soluții pentru a proteja cota Dunării la priza de răcire a centralei nucleare de la Cernavodă. Aceste soluții vor fi implementate etapizat în următoarele săptămâni, având în vedere că cotele Dunării sunt la un minim istoric. Comitetul va funcționa timp de 30 de zile și va prezenta un raport final cu soluțiile tehnice, calendarul de implementare și sursele de finanțare, în jurul datei de 13 septembrie 2026.
Dragarea este una dintre intervențiile care pot fi executate imediat, având rolul de a crea condiții pentru ca apa de la bifurcația Bala (Dunărea veche și brațul Bala) să fie echilibrată. Dragarea unor canale cu lățimi de 30 de metri și adâncimi de minim 2 metri va permite ca un volum mai mare de apă să ajungă pe Dunărea veche, ceea ce ar putea reduce nivelul de aluviuni. Totuși, nivelul scăzut al apei creează riscuri de blocare a navelor și limitează mobilizarea utilajelor disponibile.
Zonele de interes pentru dragaj includ: bifurcația Dunăre canal CNE, km 305-306, km 308,5, km 312,5 – 315, km 322, km 327, km 342,5 (zona Bala). De asemenea, în apropierea podului de la Cernavodă au fost amplasate barje pe o lungime totală de 200 de metri, pentru a devia curentul către șenalul navigabil și zona prizei de apă a centralei.
Testele efectuate vor verifica impactul unui epiu permanent de dirijare, o lucrare hidrotehnică din piatră, planificată în aval de canalul spre CNE Cernavodă. Efectele acestei structuri sunt urmărite prin măsurători, iar configurația poate fi ajustată sau retrasă oricând. La debitele foarte scăzute, rolul principal al acestei structuri este dirijarea curgerii și protejarea zonelor dragate împotriva recolmatării.
În aval de pod, urmează să fie construit un dig scurt de piatră, numit epiu, care va împinge apa către partea adâncă a fluviului, unde se află canalul navigabil și priza de apă a centralei. Acest dig va ajuta la menținerea adâncimii canalului și la prevenirea acumulării de nisip.
În zona Canalului Dunăre-Marea Neagră se iau în considerare măsuri de conservare a apei necesare centralei prin pompaj, care să suplimenteze debitul de răcire, în condițiile în care nivelul apei de pe Dunărea veche scade. Această soluție implică instalarea unui dig mobil gonflabil/tubular, care poate asigura un nivel suficient pentru răcirea reactoarelor. Amplasarea se va face rapid și va include pompe pentru a menține debitul necesar.
În plus, CNE Cernavodă are echipamente de rezervă care pot asigura răcirea reactoarelor în condiții optime, chiar și cu un debit insuficient. Într-un scenariu critic, nivelul apei pe Dunăre ar fi de 1,05 m, iar răcirea s-ar face în circuit închis cu aport de apă demineralizată din puțuri subterane.
În prezent, nivelul Dunării este cel mai mic din istoria documentată, cu un debit de aproximativ 1.300 m³/s, comparativ cu cota medie anuală de 3.900 m³/s. Este important de subliniat că este dificil de anticipat comportamentul hidraulic al fluviului la cote extrem de scăzute, iar soluțiile implementate sunt testate etapizat pentru a evalua eficiența acestora.
