Ilie Bolojan, detalii esențiale despre bugetul României
Premierul Ilie Bolojan a declarat că proiectul de buget pentru acest an este construit într-un context economic dificil și trebuie să răspundă simultan unor provocări majore. Acestea includ reducerea deficitului bugetar, menținerea investițiilor, gestionarea costului ridicat al dobânzilor și eficientizarea administrației publice. Bolojan a subliniat că Guvernul trebuie să abordeze aceste cinci mari provocări care definesc bugetul din acest an.
Reducerea deficitului bugetar și consolidarea echilibrului financiar al statului
Prima mare provocare este reducerea deficitului bugetar, România având obiectivul de a scădea deficitul cash de la aproximativ 7,7% din PIB (146 miliarde lei) în 2025, la 6,2% din PIB (127,3 miliarde lei). Această ajustare se traduce printr-o reducere de aproximativ 18,7 miliarde lei. Premierul a menționat că reducerea deficitului bugetar nu este doar un exercițiu contabil, ci un efort al întregii economii și societăți, necesitând decizii dificile privind prioritățile de cheltuire a banilor publici.
Menținerea unui nivel ridicat al investițiilor
România trebuie să păstreze un volum mare de investiții publice, având peste 20.000 de proiecte în diferite faze. Anul acesta se încheie un ciclu important de accesare a fondurilor europene, iar prioritare sunt realizarea investițiilor finanțate din PNRR. Termenul pentru absorbția PNRR este sfârșitul lunii august, România având de atras aproximativ 10 miliarde de euro prin PNRR, plus câteva miliarde de lei cofinanțare din bugetul de stat. Bugetul de investiții propus crește la peste 160 miliarde lei, adică aproximativ 8% din PIB.
Costul ridicat al dobânzilor
Costul tot mai mare al dobânzilor reprezintă o altă presiune asupra bugetului, România urmând să plătească în 2026 aproximativ 60 de miliarde de lei pe dobânzi, echivalentul a aproape 12 miliarde de euro sau 3% din PIB. Această sumă este comparabilă cu valoarea programului de investiții Anghel Saligny pe cinci ani sau cu costul construcției autostrăzii București–Pașcani.
Reducerea cheltuielilor de personal și eficientizarea administrației
Pentru a crea spațiu în buget pentru serviciile publice și pentru a menține investițiile, este necesară reducerea cheltuielilor de personal din sectorul public. Ministerele și instituțiile publice vor trebui să își reorganizeze structurile și să facă economii. Proiectul de buget prevede reducerea cheltuielilor de personal, menținând în același timp sprijinul pentru categoriile vulnerabile și bugetul pentru asistență socială, care rămâne în jur de 250 de miliarde de lei.
O economie mai sănătoasă pe termen lung
Pe lângă ajustările bugetare, este important ca economia să fie pusă pe baze mai solide, ceea ce înseamnă creșterea numărului de oameni activi pe piața muncii, stimularea producției și a exporturilor și susținerea investițiilor private. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a crea mai multă valoare și bunăstare pentru români, asigurând condițiile necesare unei economii mai competitive și mai rezistente.
Modul în care vor fi gestionate aceste provocări va influența stabilitatea financiară a României și ritmul de dezvoltare economică din următorii ani.
