Ilie Bolojan explică reducerea impozitului pe veniturile din jocuri de noroc
Ilie Bolojan a anunțat, luni seară, că impozitul pe veniturile din jocuri de noroc a fost redus de la 10% la 4%. Motivele acestei decizii sunt orientate spre taxarea industriei, nu a clienților, și evitarea migrației jucătorilor către zonele online, unde nu pot fi controlați.
Premierul a subliniat că noua abordare are ca scop supraimpozitarea jocurilor de noroc, având în vedere că acestea generează venituri semnificative, dar și efecte negative asupra societății. „Taxarea jocurilor de noroc aduce venituri de puțin peste 4 miliarde de lei”, a declarat Bolojan.
Așteptările premierului de la noul șef al ANAF
În contextul schimbării conducerii ANAF, cu Adrian Nicușor Nica la cârmă, premierul a exprimat așteptări clare. Bolojan a cerut ca inspectorii ANAF să iasă pe teren și să efectueze controale, subliniind importanța îmbunătățirii legislației pentru a combate evaziunea fiscală. „România trebuie să combată evaziunea nu doar prin presiune pe contribuabili, ci și prin gestionarea eficientă a banului public”, a spus el.
„Înainte de a majora taxele, trebuie să încasezi pe cele pe care le-ai stabilit”, a adăugat Bolojan, evidențiind problemele legate de sumele neîncasate din TVA din cauza evaziunii fiscale.
Ilie Bolojan explică scăderea impozitului pentru veniturile din jocuri de noroc
Ilie Bolojan a anunțat recent decizia de a reduce impozitul pentru veniturile obținute din jocuri de noroc, subliniind importanța acestei măsuri în contextul reformelor fiscale. Aceste modificări vor face parte din al doilea pachet fiscal, destinat să ofere Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) toate instrumentele necesare pentru o administrare eficientă.
Așteptările premierului de la noul șef al ANAF
Bolojan a exprimat așteptările sale de la noul președinte al ANAF, Adrian Nicușor Nica, numit recent. Premierul a subliniat că este esențial ca ANAF să se concentreze pe combaterea evaziunii fiscale și pe asigurarea unei colectări corecte a impozitelor.
„Regulile bune generează comportamente corecte. O țară nu o schimbă guvernul, ci comunitățile, oamenii și companiile”, a afirmat Bolojan, evidențiind rolul responsabilității fiscale în construirea încrederii între antreprenori și stat.
