Ilie Bolojan susține o Europă mai integrată și decizii rapide
Premierul Ilie Bolojan a declarat într-un interviu pentru publicația franceză Le Figaro că sprijină o Europă mai integrată economic, fără bariere, în care deciziile să fie luate mai rapid. Bolojan a subliniat că nu consideră că votul în unanimitate trebuie menținut în cadrul Uniunii Europene.
„Uniunea Europeană poate rămâne competitivă în următorii ani doar dacă rămânem împreună și dacă ne consolidăm. În competiția globală, fără o masă economică importantă, țările mai izolate nu vor mai fi competitive. Sunt pentru o Europă mai integrată economic, fără bariere, în care deciziile sunt luate mai rapid”, a afirmat premierul.
Bolojan a evidențiat provocările pe care le reprezintă vecinătatea, menționând războiul din Ucraina, care durează de patru ani. „Din cauza atacurilor rusești, fiecare țară europeană și-a pierdut o parte din încrederea în previzibilitatea acțiunilor Rusiei. Este important ca frontiera de est a Uniunii Europene să fie sigură”, a adăugat el.
Referitor la numărul de ucraineni din România, Bolojan a declarat: „În acest moment, sunt puțin sub 100.000, în principal femei cu copii. Sunt concentrați în anumite regiuni și au un sistem de învățământ. Există cursuri în limba ucraineană și sunt relativ bine integrați.”
În contextul discuțiilor privind viitorul Uniunii Europene, se analizează propuneri care vizează schimbarea modului de vot pentru a preveni perturbările cauzate de lideri precum Viktor Orbán, în cazul în care acesta ar câștiga alegerile parlamentare din Ungaria. Printre soluțiile discutate se numără reținerea unor fonduri sau chiar expulzarea din Uniunea Europeană.
Președintele Nicușor Dan a afirmat că nu se pune problema ca, administrativ, în cadrul UE să existe categorii diferite de țări, subliniind că există grupuri de state care colaborează pe anumite domenii. De asemenea, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că UE ar trebui să ia în considerare cooperarea între grupuri mai mici de țări pentru a promova agenda economică, în cazul în care nu se poate ajunge la unanimitate. Fostul premier italian Mario Draghi a propus un „federalism pragmatic”.
