Impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra prețului petrolului
Depășirea pragului de 9-10 lei/litru la carburanți devine realistă în România, dacă prețul țițeiului se stabilizează la 90-100 dolari/baril, în urma conflictului din Orientul Mijlociu. Aceasta ar aduce costuri mai mari pentru transport, presiune pe lanțurile logistice, scumpirea alimentelor și inflație persistentă, avertizează experții din domeniul energetic.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, subliniază că 28 februarie 2026 ar putea rămâne o dată de referință pentru piețele energetice. Atacurile recente din Iran au reaprins tensiunile în jurul Strâmtoarei Ormuz, un punct sensibil al infrastructurii energetice globale, prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul consumat zilnic în lume. „Când Ormuzul tremură, tremură tot lanțul economic mondial”, explică el.
Chisăliță evidențiază că prețul petrolului nu reflectă doar echilibrul între cerere și ofertă, ci și anticiparea riscurilor. Odată cu deschiderea burselor, se așteaptă un „premiu de risc geopolitic”, un adaos aplicat de traderi pentru a compensa incertitudinea privind aprovizionarea. „Dacă barilul urcă, nu este o simplă variație bursieră. Acesta este un multiplicator economic”, afirmă expertul.
În România, unde peste jumătate din prețul carburanților este reprezentat de fiscalitate, impactul creșterii prețului petrolului nu este liniar, dar este inevitabil. Chisăliță subliniază că, deși România nu este în prima linie militară, este afectată de piața globală. „Dacă Asia plătește mai mult pentru petrolul din Golf, competiția pentru alte surse crește, iar prețurile se aliniază”, adaugă el.
Inflația, care începuse să se tempereze în Europa, poate primi un nou impuls în acest context. Scenariile analizate de piețe indică o posibilă creștere a prețului petrolului cu 10-20 dolari/baril din cauza „premiului geopolitic”, iar perturbările serioase ale exporturilor ar putea duce prețul peste 90-100 dolari/baril.
Cartelul OPEC și formatul extins OPEC+ ar putea încerca să tempereze piața prin creșterea producției, însă aceste măsuri nu pot garanta siguranța navelor sau stabilitatea geopolitică. Capacitatea de creștere rapidă a producției este limitată, iar prețul la pompă urmează cotațiile internaționale cu un decalaj de câteva zile până la 2-3 săptămâni.
Structura aproximativă a prețului carburanților în România arată că 50-55% reprezintă taxe (accize + TVA), 30-35% costul produsului (țiței + rafinare) și restul distribuție și marjă. O creștere a prețului petrolului cu 10 dolari/baril ar putea aduce un plus de 70 de bani/litru, iar o majorare de 20 de dolari/baril ar reprezenta 1 leu/litru.
Dacă țițeiul se stabilizează la 90-100 dolari, depășirea pragului de 9-10 lei/litru devine o realitate. Conflictul dintr-o regiune energetică strategică implică costuri distribuite global, afectând consumatorii, companiile și bugetele statelor. România este vulnerabilă nu doar din importurile de petrol, ci și din integrarea în economia europeană. O eventuală încetinire în Germania sau Italia din cauza prețurilor mari la energie ar avea un impact rapid asupra Bucureștiului.
În concluzie, viitorul depinde de durata și amploarea acestor tensiuni. O escaladare moderată ar putea conduce la o creștere temporară și volatilitate ridicată, în timp ce o escaladare prelungită ar putea duce la petrol peste 100 de dolari, inflație reaccelerată și presiune pe dobânzi.
