Impactul crizei energetice generate de conflictul din Iran
Șefii de stat și de guvern din statele membre UE caută modalități prin care să atenueze creșterea vertiginoasă a prețurilor la energie, însă războiul declanșat de președintele SUA, Donald Trump, împotriva Iranului le-a lăsat la dispoziție prea puține opțiuni accesibile. Costurile tot mai mari cu energia constituie punctul central al unei dezbateri mai ample privind competitivitatea europeană, care va începe joi la Bruxelles, unde liderii UE se reunesc la Consiliul European de toamnă. Conflictul din Golf a dus la creșterea prețurilor la petrol și gaze, alimentând inflația și afectând creșterea economică în întregul bloc comunitar.
Prețurile la energie, o problemă fără soluții rapide
Comisia Europeană, brațul executiv al UE, urmează să le spună liderilor europeni că nu există o soluție miraculoasă pentru a combate prețurile ridicate la energie. Războiul din Iran a adăugat, până în prezent, peste 100 de miliarde de euro la nota de plată a Europei pentru importurile de combustibili fosili, lăsând în același timp rezervele de gaze ale regiunii la minime istorice în pragul sezonului de iarnă.
Statele membre ale UE se confruntă cu presiuni similare: plafonarea prețurilor și reducerile de taxe implică un cost fiscal ridicat, într-o perioadă în care bugetele guvernamentale sunt tot mai tensionate. Dobânzile mari complică și mai mult situația. „Liderii UE se confruntă cu un al doilea șoc energetic în decurs de patru ani. De data aceasta, pe fondul unei datorii publice mai mari și al unor costuri mai ridicate cu împrumuturile”, a declarat un expert.
Măsurile analizate de Comisia Europeană
Soluțiile rapide la dispoziția UE sunt puține. Comisia Europeană analizează extinderea achizițiilor comune de energie, amânând totodată aplicarea unor norme privind emisiile de metan la importurile de combustibili fosili și prelungind acordarea de ajutoare de stat pentru industriile grav afectate. Totuși, niciuna dintre aceste măsuri nu contribuie la temperarea prețurilor pe termen scurt, UE rămânând dependentă de importurile de petrol și gaze.
Potrivit unui proiect de document consultat, liderii UE vor solicita Comisiei Europene să propună măsuri suplimentare pentru a contracara creșterea explozivă a prețurilor la energie pe termen scurt. Documentul nu precizează însă care vor fi aceste măsuri.
Taxă pe profiturile excepționale ale companiilor energetice
Comisia Europeană analizează posibilitatea introducerii, la nivelul întregului bloc comunitar, a unei taxe pe profiturile excepționale realizate de companiile din sectorul energetic. Această inițiativă amintește de „contribuția de solidaritate” impusă după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, o taxă de 33% aplicată profiturilor excedentare ale companiilor energetice. A fost introdus un plafon al veniturilor pentru producătorii de energie electrică „inframarginali”, precum cei din surse eoliene și fotovoltaice.
Cu toate acestea, o astfel de măsură ar putea să se lovească de opoziția unor state membre. Există, de asemenea, îngrijorări că limitarea profiturilor din industria energetică ar putea descuraja investițiile necesare în rafinării, esențiale pentru a asigura aprovizionarea cetățenilor și a industriei de apărare din regiune.
Experții cer soluții structurale pe termen lung
Potrivit directorului adjunct al unui think-tank, liderii UE trebuie să privească dincolo de soluțiile pe termen scurt pentru reducerea prețurilor la energie electrică. „O reducere structurală a prețurilor la electricitate necesită timp și soluții structurale, precum o integrare mai profundă a sistemului european de energie electrică. Fără o direcționare politică fermă din partea liderilor UE pentru a urma această cale, nu este posibil niciun progres real”, a subliniat expertul.
