Impactul telefoanelor mobile asupra declinului natalității la scară globală
Utilizarea tot mai răspândită a telefoanelor mobile ar putea influența declinul natalității la nivel global, conform unui studiu realizat în 128 de țări. Această cercetare se desfășoară în contextul în care multe state, inclusiv Germania, raportează scăderi ale fertilității. Rata fertilității în Germania a coborât la 1,35 copii per femeie în 2024, iar datele preliminare indică o nouă scădere a numărului de nașteri în 2025, cu aproximativ 654.300 de nașteri, conform Oficiului Federal de Statistică din Germania.
O analiză a Institutului Federal pentru Cercetarea Populației (BiB) arată că femeile își doresc, în medie, 1,76 copii, iar bărbații 1,74. Cercetătoarea Carmen Friedrich de la BiB afirmă că „a avea copii rămâne un obiectiv important de viață pentru majoritatea tinerilor”, subliniind că scăderea actuală a numărului de nașteri nu reflectă o diminuare a interesului pentru viața de familie, ci o amânare a momentului în care oamenii aleg să aibă copii. În cazul femeilor, „decalajul fertilității” – diferența dintre numărul dorit și cel real de copii – s-a dublat recent, ajungând la 0,41.
Cum schimbă smartphone-urile interacțiunile sociale
Publicația Financial Times a prezentat un studiu realizat de Nathan Hudson și Hernan Moscoso Boedo de la Universitatea din Cincinnati, care sugerează că smartphone-urile nu au provocat singure scăderea globală a numărului de sarcini în rândul adolescentelor, dar au accelerat semnificativ acest fenomen. Începând cu 2007, anul lansării primului iPhone, rata natalității în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 19 ani a început să scadă accentuat la nivel mondial.
Rata natalității în SUA pentru fetele cu vârste între 15 și 19 ani a scăzut cu 71% între 2007 și 2024, iar pentru femeile cu vârste între 20 și 24 de ani cu 43%. În contrast, pentru femeile de peste 30 de ani, nivelul a rămas stabil sau chiar a crescut. Moscoso Boedo a declarat că „fertilitatea în rândul adolescenților a scăzut cel mai rapid la nivel mondial”. Cercetătorii cred că mecanismul este social, nu biologic. Pe măsură ce tot mai mulți tineri dintr-un grup de prieteni dețin smartphone-uri, viața socială se mută online, iar întâlnirile față în față, care pot duce la relații și sarcini neplanificate, devin mai rare.
Datele din American Time Use Survey arată că, în 2003, adolescenții americani petreceau în medie 68 de minute pe zi alături de prieteni, iar până în 2019, timpul a scăzut la 38 de minute pe zi. În aceeași perioadă, timpul petrecut în fața ecranelor pentru activități recreative a crescut de la 22 la 96 de minute pe zi.
Cercetătorii au analizat extinderea rețelelor 4G în comitatele din Statele Unite, constatând că în zonele unde rețelele 4G au devenit disponibile mai devreme, natalitatea în rândul adolescentelor a scăzut mai rapid. O analiză similară realizată pentru Anglia și Țara Galilor a indicat același model. Efectul identificat se referă, în principal, la sarcinile neplanificate în rândul adolescentelor, deoarece pentru femeile de peste 25 de ani, care reprezintă aproximativ 80% din totalul nașterilor, datele nu indică un impact semnificativ.
Scăderea natalității, un fenomen răspândit în Europa
Germania urmează o tendință observată în întreaga Uniune Europeană. Potrivit Eurostat, aproximativ 3,55 milioane de copii s-au născut în UE în 2024, cu 3,3% mai puțini decât în anul precedent. Rata medie a fertilității a fost de 1,34 copii per femeie, în scădere de la 1,38 în 2023. Din 1964, rata fertilității în UE s-a redus aproape la jumătate, fără ca vreun stat european să depășească pragul de înlocuire a populației de 2,1 copii per femeie.
Valorile variază de la 1,01 în Malta la 1,72 în Bulgaria, cu Franța conducând printre marile economii europene cu 1,61 copii per femeie, în timp ce Spania are 1,10, iar Italia 1,18. Statele nordice, considerate modele în ceea ce privește concediul parental și egalitatea de gen, au înregistrat, de asemenea, scăderi semnificative ale natalității. Julia Hellstrand, cercetătoare la Universitatea din Helsinki, afirmă că explicarea diferențelor dintre țări în ceea ce privește fertilitatea rămâne dificilă, iar mulți dintre factorii care explicau aceste variații în trecut par să fi pierdut din importanță.
Sociologul Martin Bujard de la BiB a menționat că rata fertilității din Germania a crescut după reformele privind politica familială din jurul anului 2010, însă acum costurile locuințelor și inflația au un impact mai mare asupra deciziilor privind întemeierea unei familii. Un studiu recent realizat de institutul german ifo și Universitatea Stanford sugerează că, în gospodăriile în care cel puțin un adult lucrează de acasă o zi pe săptămână, rata fertilității este, în medie, cu 14% mai mare decât în gospodăriile fără telemuncă, indicând că flexibilitatea muncii de acasă ar putea ajuta oamenii să aibă numărul de copii dorit.
