Înalta Curte sesizează CCR cu privire la legea pensiilor private
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis să sesizeze Curtea Constituţională a României (CCR) în legătură cu Legea privind plata pensiilor private. Magistraţii argumentează că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II constituie proprietatea privată a participanţilor, în timp ce administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune. Statul, în acest context, exercită o supraveghere publică, fără a avea drept de dispoziţie asupra acestor active.
ICCJ subliniază că limitarea valorii pensiei lunare pentru pensiile de tip retragere programată la indemnizaţia socială pentru pensionari, precum şi determinarea valorii pensiei lunare de către furnizor, constituie o ingerinţă nejustificată asupra dreptului de proprietate. Aceste măsuri, aplicabile atât pensiilor administrate privat (Pilonul II), cât şi pensiilor facultative (Pilonul III), pot duce la un dezechilibru grav al intereselor în concurs, contrar prevederilor constituţionale.
Magistraţii ICCJ afirmă că, fără un scop clar şi o compensaţie adecvată, această ingerinţă echivalează cu o expropriere indirectă. De asemenea, ICCJ contestă soluţia legislativă prin care fondurile de pensii private nu mai efectuează plăţile, ci se înfiinţează entităţi distincte care vor gestiona aceste plăţi, considerând-o disproporţionată şi riscantă.
În plus, ICCJ a evidenţiat că participanţii la fondurile de pensii au construit economiile şi planurile financiare pe baza legislaţiei existente, care garanta proprietatea individuală. Modificarea acestor garanţii fără o tranziţie rezonabilă subminează încrederea cetăţenilor în sistemul de pensii private.
Prin urmare, ICCJ a hotărât, cu unanimitate, să sesizeze CCR pentru a exercita controlul de constituţionalitate asupra Legii privind plata pensiilor private, invocând mai multe articole din Constituţie care ar putea fi afectate, inclusiv dreptul la proprietate privată.
Înalta Curte a atacat la CCR legea privind plata pensiilor private
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a contestat la Curtea Constituțională a României (CCR) o lege recent adoptată care reglementează plata pensiilor private. Magistrații susțin că participanții la fondurile de pensii private sunt proprietarii exclusivi ai activelor din conturile lor personale, formate prin contribuțiile plătite. Conform ICCJ, sumele acumulate în Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanților, recunoscută prin Legea nr. 411/2004.
De asemenea, ICCJ a subliniat că administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică fără a deține aceste active. Magistrații au citat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care afirmă că orice intervenție a statului asupra proprietății trebuie să fie legală, să urmărească un scop legitim și să respecte un raport rezonabil de proporționalitate.
„În lipsa unui scop clar definit și a unei compensații adecvate, ingerința devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă”, a explicat ICCJ. Aceștia au menționat că Justificările aduse de proiectul de lege, care face referire la creșterea sumelor acumulate și la perspectivele pensionării după 2030, nu demonstrează o disfuncționalitate care să legitimeze restricționarea dreptului de proprietate și a libertății contractuale.
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților cu 178 de voturi „pentru”, 64 „împotrivă” și 22 abțineri. Acesta are ca obiect crearea unui cadru legal pentru autorizarea, organizarea și supravegherea furnizorilor de pensii private, precum și a fondurilor de plată a pensiilor private.
Înalta Curte a atacat la CCR legea privind plata pensiilor private
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să conteste la Curtea Constituțională a României (CCR) o lege recent adoptată care reglementează plata pensiilor private. Această inițiativă a magistraților vine ca urmare a unor îngrijorări legate de modul în care este gestionat sistemul de pensii private și de impactul pe care îl poate avea asupra drepturilor membrilor fondurilor de pensii.
Legea contestată prevede, printre altele, că un membru al unui fond de pensii poate solicita, la cerere, maximum 30% din valoarea activului său personal, sub formă de plată unică, înainte de începerea plății pensiilor lunare. În cazul persoanelor cu afecțiuni oncologice, există posibilitatea de a solicita 100% din valoarea activului personal.
Magistrații argumentează că reglementările existente ar putea crea confuzii și ar putea afecta drepturile de plată ale pensionarilor, solicitând o revizuire a acestor prevederi de către CCR pentru a asigura conformitatea cu legislația constituțională.
Decizia Înaltei Curți de a ataca legea la CCR subliniază importanța clarificării și îmbunătățirii sistemului de pensii private din România, având în vedere că fondurile de pensii trebuie să fie administrate transparent și eficient, respectând drepturile membrilor.
