România, lider în topul poverii bugetare NATO
Conform unei analize realizate de Monitorul Social, un proiect al organizației nonguvernamentale Friedrich Ebert Stiftung România, obligația stabilită la summitul NATO de la Haga din 2025, care prevede ca statele membre să aloce 5% din PIB pentru apărare, plasează România în fruntea topului european al poverii bugetare asociate acestui angajament.
În România, unde veniturile bugetare reprezintă doar 34% din PIB, respectarea acestui angajament ar implica direcționarea a aproape 15% din veniturile bugetare către apărare, cel mai înalt procent dintre statele membre NATO din Europa. În comparație, Franța, cu venituri bugetare de 51,5% din PIB, ar aloca pentru apărare mai puțin de 10% din încasările sale totale, chiar dacă ar respecta aceleași cerințe.
Alte țări din estul Europei, precum Bulgaria și Lituania, vor trebui să aloce 13,6% din totalul veniturilor bugetare pentru apărare, iar Cehia 12,4%, ceea ce ilustrează similarități cu situația României.
În 2023, România a cheltuit aproximativ 1,7% din PIB pentru apărare, echivalând cu circa 5% din încasările bugetare, o proporție similară cu cea a altor țări din Europa de Est, precum Polonia și Bulgaria. În contrast, statele din vestul Europei cheltuiau pentru apărare sub 3% din încasările lor, iar media cheltuielilor pentru apărare în Uniunea Europeană era de doar 1,3% din PIB.
Aceste date sugerează că trecerea la un prag de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare ar exercita o presiune semnificativ mai mare asupra bugetului României comparativ cu statele vest-europene, care dispun de venituri bugetare mai mari. Analiza subliniază, de asemenea, că în 2023, toate statele europene cheltuiau mai mult pentru educație decât pentru apărare, evidențiind o disproporție în alocările bugetare în contextul cerințelor NATO.
România, în fruntea poverii bugetare pentru apărare
România se confruntă cu o povară financiară semnificativă în contextul angajamentului NATO de a aloca 5% din PIB pentru apărare, ceea ce o plasează în fruntea topului european al cheltuielilor bugetare. Acordul recent de la Haga ar putea crește această alocare la aproape 15% din încasările naționale, având în vedere nivelul actual de doar 5% din veniturile bugetare.
Un aspect alarmant este că România înregistrează cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, estimat la aproape 9% pentru anul 2024, ceea ce limitează capacitatea de a acoperi aceste cheltuieli prin împrumuturi. În plus, statele membre NATO se confruntă cu riscul de a cheltui mai mult pe apărare decât pe educație.
În concluzie, România nu își poate permite să rămână la un nivel scăzut al veniturilor bugetare comparativ cu media statelor din UE. Este esențial să combată evaziunea fiscală și să alinieze sistemul fiscal la standardele europene, pentru a crește veniturile bugetare. Acest lucru îi va permite să facă față angajamentelor internaționale și să dispună de resursele necesare pentru finanțarea educației și dezvoltării pe termen lung.
