Hot News
Bătălia acerbă pentru șefia PSD Constanța: contestații în lanț și decizii controversate ale lui Dancu, fostul lider al Poliției, „anulate” din înaltul centru
Mark Rutte dezvăluie motivele pentru care l-a catalogat pe Donald Trump drept „tată”
Atenție, drumeți: pregătiți-vă pentru provocările de iarnă în minivacanța de Paște
Interviu captivant cu Gabriel Daraban, directorul comercial al Oil Terminal: Cum influențează conflictul din Iran și plafonarea prețurilor la carburanți economia noastră
Venezuela: Intervenția forțelor de ordine cu gaze lacrimogene în fața protestatarilor care se îndreaptă spre palatul Miraflores
CONTACT
GazetaUrbana.ro
  • Politică
  • Local
  • Actual
  • Economic
  • Extern
  • Showbiz
  • Sănătate
  • Sport
Citind: INFOGRAFICE Producția agricolă a României a crescut de trei ori după aderarea la UE. „Trăim cu mitul că nu am obținut fonduri europene.”
Distribuie
Caută
Font +/-Aa
GazetaUrbana.roGazetaUrbana.ro
  • Politică
  • Local
  • Actual
  • Economic
  • Extern
  • Showbiz
  • Sănătate
  • Sport
Caută
  • Politică
  • Local
  • Actual
  • Economic
  • Extern
  • Showbiz
  • Sănătate
  • Sport
Urmați-ne
© 2024 gazetaurbana.ro
GazetaUrbana.ro > Economic > INFOGRAFICE Producția agricolă a României a crescut de trei ori după aderarea la UE. „Trăim cu mitul că nu am obținut fonduri europene.”
Economic

INFOGRAFICE Producția agricolă a României a crescut de trei ori după aderarea la UE. „Trăim cu mitul că nu am obținut fonduri europene.”

Data: 4 decembrie 2024 - 20:17
Zaharia Stancu 330
Distribuie
infografice productia agricola a romaniei a crescut de trei ori dupa aderarea la ue traim cu mitul ca nu am atras fonduri europene 67509b54db929

Sursa foto: Google Images

Producția agricolă a României a crescut semnificativ după aderarea la UE

Aderarea României la Uniunea Europeană în 2007 a adus schimbări majore în agricultura autohtonă, contribuind la o creștere semnificativă a producției agricole. Conform specialiștilor, aceasta s-a dezvoltat în ultimii 10-15 ani datorită regulilor de calitate și beneficiilor de finanțare obținute prin apartenența la UE.

De la aderare, producțiile agricole de pe aceleași terenuri au crescut de peste patru ori, iar România a ajuns să aibă o producție agricolă de peste 20 de miliarde de euro, marcând o creștere de 18 miliarde de euro față de anul 2007. Fondurile europene au fost esențiale, România primind, în această perioadă, peste 40 de miliarde de euro pentru agricultură, devenind unul dintre principalii beneficiari ai Politicii Agricole Comune (PAC).

Impactul subvențiilor europene asupra agriculturii românești

Subvențiile acordate fermierilor români, împreună cu accesul la fonduri europene, au permis achiziționarea de echipamente și tehnologii moderne, contribuind astfel la creșterea productivității fermelor. În cei 17 ani de apartenență la UE, producțiile agricole s-au dublat, iar multe afaceri românești au reușit să se alinieze standardelor europene sau chiar să le depășească.

Un alt aspect important este comasarea terenurilor, care a dus la dispariția multor exploatații familiale mici. În perioada 2007-2020, România a pierdut aproape un milion de exploatații agricole, rămânând cu 2,887 milioane, din care 93% erau ferme de familie, utilizând 12,8 milioane de hectare de teren agricol.

Provocări și oportunități pentru agricultura românească

Deși progresele sunt evidente, specialiștii subliniază necesitatea reglementărilor interne care să stimuleze transformarea producțiilor agricole în alimente de consum pentru populație, în locul exportului acestora. Este esențial ca România să continue să aplice regulile și standardele impuse de UE, pentru a evita riscurile pierderii accesului la fondurile europene, care ar putea afecta grav sectorul agricol și, implicit, hrana românilor.

Producția agricolă a României de la aderarea la UE

După aderarea României la Uniunea Europeană, producția agricolă a crescut semnificativ, atingând valori de trei ori mai mari comparativ cu perioada anterioară. În 2007, producția de cereale era de aproximativ 7,8 milioane de tone, iar în 2022 aceasta a ajuns la 20 de milioane de tone, cu vârfuri aproape de 30 de milioane de tone în anumite ani.

În ceea ce privește specificitatea culturilor, România a înregistrat o producție de grâu de circa 9,6 milioane de tone în 2023, comparativ cu 3,1 milioane de tone în 2007. De asemenea, producția de porumb a crescut de la 3,8 milioane de tone în 2007 la 8 milioane de tone în 2023. Culturile de floarea-soarelui și rapiță au avut, de asemenea, o evoluție notabilă, cu recolte de aproximativ 2 milioane de tone de floarea-soarelui și 1,7 milioane de tone de rapiță în 2023, comparativ cu 547.000 de tone și 348.000 de tone în 2007.

Valoarea producției agricole

Valoarea producției agricole a României a crescut constant în ultimii 17 ani. Estimările pentru 2023 indică o valoare de 22,2 miliarde de euro, menținând România pe locul șapte în Uniunea Europeană. La momentul aderării, se estima că producția agricolă valora aproximativ 4,5 miliarde de euro.

Fonduri europene pentru agricultură

România a beneficiat de peste 40 de miliarde de euro din fondurile europene destinate agriculturii în cei 17 ani de apartenență la UE, devenind unul dintre principalii beneficiari ai Politicii Agricole Comune (PAC). Aceste fonduri au fost esențiale pentru dezvoltarea sectorului agricol românesc.

Conform lui Bogdan Cernescu, Director Executiv Corporate Banking la BCR, „Trăim cu mitul că nu am atras fonduri europene. În realitate, fondurile europene au fost, sunt și vor continua să fie o sursă stabilă de finanțare pentru agricultura românească.” Aproximativ 44% din totalul fondurilor europene absorbite de România în această perioadă a fost destinat agriculturii și dezvoltării rurale.

Plățile directe pentru fermieri au constituit cea mai mare parte a acestor fonduri, însumând 22,1 miliarde de euro în perioada 2007-2023, subliniind importanța acestor resurse în sprijinul agribusiness-ului românesc.

Creșterea Producției Agricole în România după Aderarea la UE

Producția agricolă a României a crescut de trei ori între 2000 și 2023, influențată de condițiile meteorologice, politicile agricole și accesul la piețele internaționale. Această evoluție a fost susținută de fonduri europene semnificative, inclusiv 16,5 milioane de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și Fondul pentru pescuit, gestionate de AFIR și Ministerul Agriculturii.

Politica Agricolă Comună (PAC) a adus nu doar resurse financiare considerabile, dar și reguli stricte pentru fermieri, vizând mediu, climă și bunăstarea animalelor. În perioada 2007-2013, Programul Național de Dezvoltare Rurală a beneficiat de 8,12 miliarde de euro, iar în intervalul 2014-2020, alocarea a fost de 9,363 miliarde de euro. Acum, PAC 2023-2027 pune la dispoziție 15,83 miliarde de euro pentru dezvoltarea agriculturii românești.

Se estimează că, începând cu 2027, PAC va suferi modificări semnificative, ceea ce ar putea duce la o reducere a fondurilor pentru fermierii români, conform unor voci din domeniu. Această situație subliniază importanța continuării accesării fondurilor europene pentru a susține creșterea și competitivitatea agriculturii românești.

Producția agricolă a României după aderarea la UE

Producția agricolă a României a suferit modificări semnificative după aderarea la Uniunea Europeană în 2007. Această aderare a facilitat accesul la piețele europene, ceea ce a condus, pe de o parte, la o creștere a producției, dar, pe de altă parte, a expus piața internă la o concurență acerbă din partea produselor din UE.

Impactul deficitului comercial agroalimentar

Un aspect îngrijorător este că, în ciuda creșterii producției, o mare parte din aceste produse agricole este exportată sub formă de materii prime și revine sub formă de produse finite, afectând astfel negativ balanța agroalimentară a țării. De exemplu, deficitul agroalimentar al României a ajuns în 2023 la 6,3 miliarde de lei, comparativ cu aproximativ 2 miliarde de euro în 2007. Această tendință a fost marcată de o dependență tot mai mare de importurile de carne, lactate, legume și fructe.

Evoluția deficitului comercial alimentare

În anii care au urmat aderării, deficitul comercial în sectorul alimentar a crescut constant. În 2014, acesta atingea 2,1 miliarde de euro, iar în 2018 a crescut la 3,4 miliarde de euro. Aceste cifre reflectă o dependență tot mai mare de importurile de produse alimentare, în special de carne de porc, pește, lactate și fructe.

În concluzie, în ciuda creșterii producției agricole, România se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește balanța comercială agroalimentară, fiind esențial să se îmbunătățească procesarea și valorificarea produselor interne pentru a reduce deficitul. De asemenea, este important să se combată mitul conform căruia România nu a beneficiat de fonduri europene, având în vedere impactul pozitiv al acestora asupra sectorului agricol.

Distribuie acest articol
Facebook Twitter E-mail Imprimare
Articolul precedent parchetul general analizeaza elementele de natura sa determine declansarea unei investigatii penale despre campania lui calin georgescu 675097e92d602 Parchetul General analizează aspectele care ar putea conduce la deschiderea unei investigaţii penale privind campania lui Călin Georgescu
Articolul următor foto de la gazon la beton locatarii unui bloc din tomis plus au transformat spatiul verde in parcare ilegala 67509c712f8ac De la gazon la beton: Locatarii unui bloc din Tomis Plus au transformat spațiul verde în parcare ilegală.
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele

Știri
exclusiv lupta pentru conducerea psd constanta dusa la extrem contestatii pe banda rulanta si decizii ale lui dancu fostul sef al politiei intoarse de la centru 69d8149012e70

Bătălia acerbă pentru șefia PSD Constanța: contestații în lanț și decizii controversate ale lui Dancu, fostul lider al Poliției, „anulate” din înaltul centru

9 aprilie 2026 322
video mark rutte explica de ce l a numit daddy pe donald trump 69d80f92d76b9

Mark Rutte dezvăluie motivele pentru care l-a catalogat pe Donald Trump drept „tată”

9 aprilie 2026 198
video avertisment pentru turistii care merg la munte in minivacanta de paste pregatiti va de conditii de iarna 69d8088b95679

Atenție, drumeți: pregătiți-vă pentru provocările de iarnă în minivacanța de Paște

9 aprilie 2026 281
exclusiv audio gabriel daraban directorul comercial al oil terminal despre impactul razboiului din iran si efectele plafonarii preturilor la carburanti 69d7ff615a0cc

Interviu captivant cu Gabriel Daraban, directorul comercial al Oil Terminal: Cum influențează conflictul din Iran și plafonarea prețurilor la carburanți economia noastră

9 aprilie 2026 334
galerie foto venezuela fortele de ordine folosesc gaze lacrimogene impotriva protestatarilor indreptati spre miraflores 69d7fe0a39993

Venezuela: Intervenția forțelor de ordine cu gaze lacrimogene în fața protestatarilor care se îndreaptă spre palatul Miraflores

9 aprilie 2026 330
finlanda cere comisiei europene 35 de milioane de euro pentru sisteme anti drona la granita estica 69d7f6f944718

Finlanda solicită 35 de milioane de euro de la Comisia Europeană pentru implementarea unor soluții de apărare împotriva dronelor la frontiera estică

9 aprilie 2026 259

Te-ar putea interesa și...

video protestele se extind in sua in ciuda avertismentelor lui trump 684a71dcc7d97
Economic

Protestele se extind în SUA, în ciuda avertismentelor lui Trump

12 iunie 2025 347
numarul locuintelor finalizate in scadere 675954eece570
Economic

Scăderea numărului locuințelor finalizate

11 decembrie 2024 197
frana la proiecte finantate prin pnrr si programul anghel saligny cum arata ordonanta care isi propune atenuarea riscului fiscal 689dd30bbf05a
Economic

Suspendarea proiectelor finanțate prin PNRR și programul Anghel Saligny. Detalii despre ordonanța menită să „atenuare riscul fiscal”

14 august 2025 362
radu miruta o suma corecta pentru infiintarea unei firme ar fi cam cat costa desfiintarea de la un leu la 8 000 de lei e cam abrupt 68a774847d4f3
Economic

Radu Miruță: O sumă corectă pentru înființarea unei firme ar trebui să fie similară cu cea necesară desființării, variind de la un leu la 8.000 de lei, ceea ce este o diferență semnificativă.

21 august 2025 275
gazetaurbană

GazetaUrbana.ro este sursa ta de încredere pentru știri relevante și actualizate.

FACEBOOK
Twitter
YOUTUBE
Fii mereu la curent cu ce este important – GazetaUrbana.ro îți oferă știri clare și concise, adaptate ritmului tău de viață.
  • © 2024 gazetaurbana.ro
  • Contact
  • Politica de confidenţialitate
Welcome Back!

Sign in to your account

Nume de utilizator sau Adresa de email
Parola

Ti-ai pierdut parola?