Absența angajamentului politic a provocat eșecul legii salarizării și a dus la pierderea fondurilor din PNRR
România pierde peste 700 de milioane de euro din PNRR după ce partidele nu au ajuns la un acord asupra noii legi a salarizării, a declarat Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului interimar Ilie Bolojan. Eșecul are consecințe mai ample decât ratarea banilor europeni, afectând și ocazia de a corecta inechitățile salariale din sectorul public.
Noua lege a salarizării reprezenta un jalon din PNRR de care era legată o sumă de aproximativ 770 de milioane de euro. Partidele nu au reușit însă să ajungă la un acord asupra proiectului. „Pierderea acestor bani este semnificativă. Avem 700 și ceva de milioane de euro atașați acestui jalon. Din păcate, acești bani sunt pierduți. Cred că mai importantă decât partea financiară era restabilirea unei echități în salarizarea din sectorul public și a unei predictibilități cu privire la salarizare”, a explicat Dumitru.
Legea ar fi majorat cu 12 miliarde de lei cheltuielile salariale, iar în prezent cheltuielile statului cu salariile din sectorul public sunt estimate la 160-170 de miliarde de lei. Majoritatea angajaților ar fi primit venituri mai mari, fără ca salariile altor bugetari să fie reduse. „Cea mai mare parte a salariaților din sectorul public ar fi avut creșteri, iar nimeni nu ar fi avut scăderi”, a adăugat Dumitru.
Pierderea fondurilor europene poate pune o presiune suplimentară asupra bugetului, dacă statul va decide să continue din resurse proprii proiectele care urmau să fie finanțate prin granturile din PNRR. „Vor exista implicații asupra deficitului bugetar, deoarece proiectele care erau finanțate din granturi trebuie acum să fie acoperite din resurse publice locale”, a detaliat Dumitru.
Impactul total al pierderilor va putea fi evaluat după ce se va cunoaște numărul proiectelor finalizate și recepționate până la expirarea termenului din PNRR. Dumitru a subliniat că, în pofida fondurilor pierdute, PNRR nu poate fi considerat un eșec total, deoarece România a primit deja mai multe miliarde de euro, inclusiv fonduri nerambursabile.
Blocajul politic din jurul legii salarizării și lipsa unui guvern cu puteri depline pot ridica semne de întrebare în rândul agențiilor de rating cu privire la continuarea reducerii deficitului. România a reușit să își reducă deficitul bugetar de la peste 9% din PIB, dar mai are un drum lung până la atingerea țintei de 3%. „Riscul de reducere a ratingului există în continuare”, a concluzionat Ionuț Dumitru, evidențiind provocările care pot apărea din lipsa unui angajament politic ferm pentru consolidarea fiscală.
