Declarațiile Președintelui Biden cu privire la mandatele CPI
Președintele în exercițiu al Statelor Unite, Joe Biden, a caracterizat drept „scandaloase” mandatele de arestare emise de Curtea Penală Internațională (CPI) pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și fostul său ministru al apărării, Yoav Gallant. Biden a reafirmat angajamentul Statelor Unite de a sprijini Israelul în fața amenințărilor la adresa securității sale.
„Indiferent de ceea ce ar putea subînțelege CPI, nu există echivalență, niciuna, între Israel și Hamas”, a declarat liderul american, într-o afirmație transmisă joi seară. Această reacție a venit după ce CPI a emis mandate de arestare nu doar pentru Netanyahu și Gallant, ci și pentru liderul aripii armate a Hamas, Mohammed Deif, acuzat de crime de război și crime împotriva umanității.
Biden a adăugat: „Noi vom fi mereu alături de Israel în fața amenințărilor la adresa securității sale.” De asemenea, un purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională al Casei Albe a afirmat că, din perspectiva Washingtonului, „CPI nu are competență juridică în acest dosar”.
Reacția lui Donald Trump și a republicanilor
Pe de altă parte, președintele ales, Donald Trump, nu a comentat decizia CPI de a emite mandatele de arestare pentru Netanyahu și Gallant. Totuși, viitorul său consilier pentru securitate națională, Mike Waltz, a promis un „răspuns puternic la înclinația antisemită” a CPI după ce Trump își va prelua mandatul, pe 20 ianuarie.
În Congres, republicanii au solicitat sancțiuni împotriva CPI. Senatorul Lindsey Graham, un susținător al lui Trump, a denunțat acțiunile curții, afirmând: „Curtea Penală Internațională a acționat în cea mai absurdă și iresponsabilă manieră posibilă. Este timpul ca Senatul american să acționeze și să sancționeze acest organism iresponsabil.”
Contextul CPI
Este important de menționat că atât Statele Unite, cât și Israelul nu sunt membre ale Curții Penale Internaționale, care este o instanță permanentă responsabilă cu urmărirea și judecarea indivizilor acuzați de genocid, crime împotriva umanității și crime de război. Fondată în 2002, CPI are în prezent 124 de state membre și a pronunțat doar câteva condamnări de la înființare.
