Judecătorii din CSM se unesc împotriva reformei salariale
Judecătorii și procurorii din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au criticat la unison modificările propuse prin noua lege a salarizării. Aceștia subliniază că judecătorii ar putea fi plătiți mai puțin decât primarii, consilierii prezidențiali sau parlamentarii, ceea ce ridică semne de întrebare asupra poziționării constituționale a puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului.
Conform proiectului discutat, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, funcția cea mai înaltă din ierarhia instanțelor judecătorești, are un coeficient de salarizare mai mic decât cel al unui consilier prezidențial, al liderilor grupurilor parlamentare, al vicepreședinților Camerelor Parlamentului, al miniștrilor, al secretarului general al Guvernului și al șefului Cancelariei prim-ministrului. De asemenea, un judecător de la Înalta Curte cu vechime maximă ar avea un coeficient salarial inferior celui al primarului general al Capitalei, al președintelui unui consiliu județean sau al unui primar de sector.
Judecătorii din CSM atrag atenția că, în plus, un judecător cu grad de judecătorie, având o vechime de 15-20 de ani, ar urma să fie plătit mai puțin decât primarul unei comune cu sub 10.000 de locuitori. Judecătorii subliniază că această poziționare inferioară prin coeficienți este agravată de faptul că remunerația în magistratură nu beneficiază de sporuri sau sume forfetare, așa cum se întâmplă în alte sectoare bugetare.
Secția pentru judecători a CSM reclamă un mesaj instituțional care sugerează că puterea judecătorească ocupă o poziție inferioară în arhitectura statului, fiind plasată într-un plan inferior față de numeroase funcții aparținând puterii executive, legislative sau administrației publice locale.
Pe lângă secția de judecători, și secția pentru procurori a reacționat, subliniind că forul magistraților nu a fost consultat în elaborarea legii salarizării în domeniul justiției. Aceștia consideră nejustificată orice discriminare între nivelul de salarizare al judecătorilor și al procurorilor, având în vedere condițiile identice de admitere în profesie și promovare în carieră, precum și regimul comun de interdicții și incompatibilități. Orice altă abordare ar putea conduce la crearea unei ierarhii artificiale în interiorul corpului magistraților.
