Justiția la Raft: Costul Anilor de Procese Inutile
Cazul lui Ionel Bucur, fostul director general al CNE Cernavodă, a ajuns la instanța supremă. După ani de anchete penale marca DNA, acesta a deschis procese civile prin care cere despăgubiri de la statul român. Anchetat din anul 2016, Bucur a fost acuzat de DNA în legătură cu un contract, iar procesul penal a durat aproximativ 8 ani. În această perioadă, expertiza sa a fost eclipsată de prejudicii de milioane de euro, generând măsuri asiguratorii, cum ar fi sechestrul pe bunuri.
La final, soluția instanței a fost favorabilă lui Ionel Bucur și celorlalți inculpați, care au fost achitați. Decizia definitivă de achitare din toamna anului 2023 a stabilit că „fapta nu există”, transformând dosarul dintr-o tentativă de asanare a corupției într-o cauză civilă pentru „compensarea” anilor de anchetă și stres.
Fostul manager a decis să nu se retragă discret, ci să tragă statul la răspundere prin acțiuni civile, care au ajuns, la începutul acestui an, pe masa magistraților de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceste acțiuni nu reprezintă doar o tentativă de recuperare a unor pierderi materiale, ci și o formă de „facturare morală” a timpului confiscat, vizând răspunderea patrimonială a statului.
Achitarea în dosarul penal i-a permis lui Bucur să revină în politică în 2024, fiind ales local în Consiliul Județean Constanța și cooptat în forurile consultative ale Nuclearelectrica, de unde a demisionat recent. Aceasta arată că, deși reputația sa a fost afectată, competența sa rămâne o resursă necesară pentru sistemul energetic național.
În ceea ce privește acțiunile civile, două la număr, acestea se află pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în faza de filtru. Rămâne de văzut dacă judecătorii vor admite cererile de despăgubire. O altă persoană implicată în același dosar DNA a câștigat recent un proces civil prin care a solicitat despăgubiri de la stat.
