Lipsurile sistemului de justiție percepute de procurori
Asociația „Mișcarea pentru apărarea statutului procurorilor” (AMASP) a realizat o analiză detaliată asupra sistemului judiciar, evidențiind principalele lipsuri cu care se confruntă procurorii. Această discuție vine în contextul dezbaterilor legate de creșterea vârstei de pensionare a magistraților și scăderea cumulului pensiei pentru procurori și judecători.
Procurorii subliniază că „inamicul numărul 1” este legislația „incoerentă și impredictibilă”, care oferă „cele mai multe drepturi” inculpaților. AMASP afirmă că sistemul judiciar trăiește într-o realitate „mai puțin spectaculoasă”, marcată de lipsuri, presiuni zilnice și un echilibru precar între vocație și epuizare.
Problemele legislative
În opinia procurorilor, legislația din România este caracterizată prin incoerență și impredictibilitate, conținând zeci de mii de acte normative modificate frecvent și legi care intră în vigoare fără o claritate adecvată în aplicare. Aceștia remarcă faptul că legislația penală oferă drepturi extinse pentru suspecti și inculpați, fără a fi adaptată la realitățile actuale, un exemplu fiind legislația privind infracțiunile informatice.
Procurorii consideră că procedurile sunt lungi și greoaie, cu multe redundanțe care afectează eficiența procesului judiciar. AMASP propune simplificarea Codului de procedură penală și introducerea unor formule standardizate pentru a elimina aceste redundanțe.
Impactul timpului asupra justiției
Procurorii identifică și timpul ca „inamicul numărul 2”. Ei explică că toți magistrații sunt de serviciu constant și trebuie să răspundă rapid la apeluri, ceea ce impune crearea rapidă a dosarelor, adesea sub presiune. Aceasta generează o situație în care spețele noi, deseori dificile, trebuie rezolvate într-un termen foarte scurt.
Colaborarea cu poliția
AMASP a subliniat și importanța unei relații funcționale între procurori și polițiști, evidențiind că lipsa acestei colaborări poate paraliza activitatea sistemului de justiție. Procurorii remarcă faptul că polițiștii se confruntă, de asemenea, cu obligații administrative și o dublă subordonare, ceea ce complică și mai mult situația.
Aceste observații subliniază nevoia urgentă de reformă în sistemul de justiție, pentru a asigura o funcționare eficientă și echitabilă.
Lipsurile sistemului de justiție percepute de procurori
Procurorii atrag atenția asupra deficiențelor sistemului de justiție, subliniind că acesta funcționează într-o „realitate mai puțin spectaculoasă”. Aceștia cer, printre altele, ca poliția judiciară să fie subordonată Ministerului Public, ceea ce ar putea dinamiza și securiza anchetele.
În comunicatul AMASP, se menționează necesitatea de a avea criterii transparente și concrete pentru delegări, transferuri și detașări, dar și nevoia urgentă de informatizare a sistemului, pe care magistrații o consideră „insuficientă și inegală”. Dotările tehnice actuale sunt descrise ca fiind „insuficiente și neperformante”.
Procurorii accentuează că modalitatea de comitere a infracțiunilor s-a sofisticat, iar instrumentele necesare anchetatorilor nu sunt la dispoziția acestora. Absența specializărilor practice conduce la soluții neuniforme și întârzieri în procesul de justiție.
De asemenea, se menționează că volumul de muncă al procurorilor este „disproporționat față de alte state UE”. Spre deosebire de colegii lor europeni, care beneficiază de suportul mai multor persoane, în România, un procuror lucrează doar cu un singur grefier. Această situație este agravată de structurile de personal rămase neschimbate din anii 2000.
AMASP solicită, de asemenea, ca faptele penale comise de magistrați să fie investigate de DNA, iar numirile în funcții de conducere să se bazeze pe criterii meritorii, în urma unei selecții riguroase. Este necesară, de asemenea, o evaluare psihologică concretă a candidaților în magistratură, realizată periodic pe parcursul carierei, pentru a preveni epuizarea profesională.
