Locul istoric din România unde, acum 400 de ani, se produceau monede false poloneze și suedeze
Cetatea Neamț, construită în urmă cu peste 600 de ani în timpul domniei lui Petru I Mușat, este un reper important al istoriei medievale din România. Recent, au fost aduse la lumină detalii interesante despre falsificarea de monede la scară mare, care a avut loc în secolul al XVI-lea, în timpul domnitorului Eustatie Dabija. Într-una dintre camerele cetății, cunoscută sub denumirea de „Monetărie”, se produceau monede false.
Dovezile arheologice, care datează din perioada 1661 – 1665, arată că un meșter priceput a bătut monede falsificate poloneze, suedeze și prusace. Aceste falsuri au fost răspândite pe scară largă în Moldova și au ajuns chiar și în Muntenia. Primele cercetări arheologice la Cetatea Neamț au început în 1939 și s-au desfășurat până în 1942, având ca scop principal scoaterea la lumină a zidurilor cetății. În timpul acestor săpături, au fost descoperite mai multe monede și resturi monetare, iar cercetătorii au presupus că acea cameră a fost destinată bătăii de monedă.
Arheologul dr. Vasile Diaconu a explicat că atelierul clandestin de la Cetatea Neamț nu era singular în Moldova, ci se adăuga altor ateliere de falsificat monede. Până recent, se credea că cel mai important atelier era cel din Cetatea Sucevei, care funcționa sub auspiciile unui meșteșugar polonez, Titus Livius Borattini. Acesta a avut dreptul să bată monedă în Polonia și, probabil cu încuviințarea domnitorului Eustatie Dabija, a realizat falsuri în Cetatea Sucevei.
Întrebarea rămâne cum a ajuns să funcționeze un astfel de atelier și la Cetatea Neamț. Există posibilitatea ca Titus Livius Borattini să fi venit și aici sau ca un ucenic de-al său să fi realizat monedele false. Dr. Diaconu subliniază că nu s-au bătut doar monede false poloneze, ci și suedeze și prusace. Falsificarea monedelor nu era o activitate simplă; se realizau imitații ale monedelor existente, iar diferențele de dimensiune și material erau greu de sesizat de oamenii de rând, care nu aveau cunoștințe financiare avansate.
Oamenii din acea perioadă cunoșteau paritatea monetară, însă nu reușeau întotdeauna să facă distincția între original și fals. Se știe că, sub îndrumarea lui Borattini, s-au bătut monede cu efigia domnitorului Eustatie Dabija. Aceasta sugerează o posibilă încuviințare tacită din partea domnitorului pentru a produce monede atât poloneze, cât și pentru el.
Descoperirile de la Cetatea Neamț nu se limitează la falsificarea monetară. În anii 1960, în curtea exterioară a cetății, a fost găsit un tezaur din secolul XVII, cu monede de argint, despre care se crede că a fost ascuns de posesor în timpul unei perioade dificile, cu intenția de a fi recuperat ulterior.
