Mădălin Hodor răspunde lui Nicușor Dan: Oferim o nouă abordare germană pentru investigarea crimelor Revoluției și Mineriadei
Mădălin Hodor, vicepreședintele Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, a propus o abordare inspirată de modelul german în investigarea dosarelor Revoluției din 1989 și Mineriadei, după ce președintele Nicușor Dan și-a exprimat scepticismul în legătură cu soluționarea acestora. Hodor a subliniat că, în Germania, procedurile împotriva foștilor criminali de război naziști sunt menținute deschise „până la ultimul caz posibil”, pentru a transmite un mesaj juridic și moral: trecerea timpului nu anulează responsabilitatea individuală pentru crimele împotriva umanității.
Hodor a adus în discuție exemplele lui Oskar Gröning, condamnat în 2015 la 94 de ani pentru complicitate la peste 300.000 de crime, Irmgard Furchner, condamnată în 2022 la 97 de ani pentru complicitate la peste 10.000 de crime, și Josef Schütz, fost gardian SS condamnat la 101 ani, care este cea mai în vârstă persoană judecată pentru crime naziste. „Statul german menține deschise aceste proceduri pentru a transmite un mesaj: trecerea timpului nu anulează responsabilitatea individuală”, a afirmat Hodor într-o postare pe Facebook.
Hodor a menționat că, înainte de 2011, procurorii trebuiau să dovedească participarea directă a acuzatului la o crimă specifică. După 2011, instanțele au stabilit că simpla activitate într-un lagăr de concentrare sau exterminare este suficientă pentru a încadra fapta drept complicitate la crimă, deoarece acuzatul a contribuit activ la funcționarea mașinăriei de ucidere.
Referitor la declarațiile lui Nicușor Dan, care a afirmat că au trecut 36 de ani și că este sceptic că dosarele Revoluției și Mineriadei mai pot fi rezolvate, Hodor a întrebat: „De când adevărul are termen de prescripție?”.
Jurnaliștii de la Recorder au realizat o anchetă care sugerează că șeful SPP, Lucian Pahonțu, a fost implicat în represiunea de la baricada de la Intercontinental în decembrie 1989 și în evenimentele din 13 iunie 1990, din Piața Universității. Nicușor Dan a declarat că Pahonțu nu se află în situația unei persoane care a participat la acțiuni represive în acele evenimente, adăugând că a văzut un articol de presă cu un titlu nejustificat de conținut.
În concluzie, Hodor sugerează că modelul german ar putea oferi o soluție pentru a continua investigarea acestor cazuri sensibile, în ciuda trecerii timpului.
