Mai mult de 250 de judecători îi adresează lui Nicușor Dan apeluri referitoare la intimidări, frica de răzbunări și hotărârile imprevizibile ale CSM
Peste 250 de magistrați din toată țara au transmis mai mult de 135 de mesaje, într-o săptămână, președintelui Nicușor Dan, potrivit unui raport de sinteză publicat de Administrația Prezidențială. Aceste observații reflectă un climat de teamă, lipsă de transparență și suspiciuni privind abandonarea meritocrației în sistemul judiciar.
După primirea acestor observații, Nicușor Dan a anunțat, duminică, la Palatul Cotroceni, că va iniția în luna ianuarie un referendum în cadrul corpului magistraților cu întrebarea: „Consiliul Superior al Magistratului acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”. „Dacă vor spune că CSM acționează în interes public, vom continua discuțiile legislative. Dar dacă magistrații vor spune că CSM nu reprezintă interesul public, ci al breslei, atunci CSM va pleca de urgență”, a afirmat șeful statului.
Magistrații care au transmis observații provin de la 27 de instanțe și 14 parchete din întreaga țară, inclusiv de la judecătorii, tribunale, curți de apel, DNA, DIICOT și parchete militare. O parte dintre mesaje au fost transmise anonim din cauza „fricii de consecințe” și a „temerii de represalii”. În total, președintele Nicușor Dan a primit peste 320 de mesaje, dintre care au fost și peste 180 de emailuri adresate de cetățeni, avocați, polițiști, avertizori în interes public, societatea civilă, solicitări de audiență, executori judecătorești și grefieri.
Contextul invitației prezidențiale
Invitația publică adresată de președintele României magistraților se bazează pe rolul constituțional al șefului statului de garant al Constituției și al bunei funcționări a autorităților publice. Documentul face referire la Raportul Comisiei Europene din 2025 privind statul de drept, care evidențiază o deteriorare a percepției publice asupra independenței justiției: doar 44% dintre cetățeni și 51% dintre întreprinderi apreciază independența instanțelor ca fiind „bună sau foarte bună”. De asemenea, 75% dintre respondenții români percep corupția ca fiind larg răspândită, iar 60% afirmă că sunt afectați direct de aceasta în viața de zi cu zi.
Ce nu este raportul
Conform Administrației Prezidențiale, raportul de sinteză:
- nu stabilește vinovății individuale sau colective;
- nu califică fapte ca fiind legale sau ilegale;
- nu cuprinde judecăți de valoare;
- nu substituie competențele CSM, IJ, MJ sau ale parchetelor, instanțelor de judecată ori altor autorități de control;
- redă exclusiv observațiile primite, într-o formă centralizată.
Raportul urmărește să identifice tipare recurente și vulnerabilități structurale care pot afecta independența magistraților și încrederea publică în justiție.
Climatul de teamă
O concluzie centrală a raportului este climatul de teamă din interiorul sistemului. Numeroși magistrați au ales anonimatul, invocând riscul unor consecințe profesionale precum cercetări disciplinare, blocarea promovărilor sau pierderea delegărilor. Un magistrat notează: „Motivul pentru care am folosit un nume fictiv în mesaj este că îmi este frică de consecințele acțiunii mele în interiorul sistemului.” Sunt invocate exemple recente, precum sesizarea Inspecției Judiciare în cazul judecătorului Beșu, la mai puțin de 24 de ore după o investigație jurnalistică.
Magistrații discută despre amenințări cu sancțiuni și o frică instaurată la Curtea de Apel București. Aceștia afirmă: „Suntem amenințați cu inspecția judiciară, cu sancționarea de către CSM”, „La CAB s-a instaurat frica”, „nu te înscrii la concurs dacă nu ai chemare”, „candidații neagreați sunt descurajați sau eliminați”.
Vulnerabilitățile structurale semnalate
Raportul subliniază că observațiile nu descriu incidente izolate, ci probleme sistemice, cum ar fi:
- Lipsa de transparență și inexistența unor criterii obiective în cariera magistraților;
- Fenomenul de tip „gatekeeping” prin intermediul interviurilor;
- Lipsa unor mecanisme standardizate de adoptare și publicitate a deciziilor administrative;
- Riscul descurajării în exercitarea drepturilor;
- Presiunea sistemică generată de volumul de activitate.
Delegarea și promovarea, mecanisme contestate
Raportul analizează mecanismele de delegare și promovare, descrise ca fiind lipsite de caracter concurențial și predictibil. Delegarea ar fi devenit o etapă informală obligatorie pentru avansarea în carieră, fără criterii legale clare.
Inspecția Judiciară și CSM, în centrul criticilor
Mulți magistrați percep Inspecția Judiciară ca un „instrument de presiune” și „de reducere la tăcere a magistraților incomozi”. Actuala structură de funcționare a CSM concentrează puterea decizională în secții, limitând rolul Plenului. Un magistrat afirmă: „Independența judecătorului poate fi amenințată nu numai de factori din exterior, ci și de ierarhia judiciară”.
Propunerile magistraților
Magistrații sugerează:
- Descentralizarea puterii decizionale prin întărirea rolului colegiilor de conducere;
- Limitarea strictă a delegărilor și detașărilor;
- Proceduri competitive și transparente pentru funcțiile de conducere;
- Reformarea Inspecției Judiciare;
- Asigurarea unui management eficient al resurselor umane.
Ce urmează
Președintele României va iniția un dialog instituțional structurat cu autoritățile competente și va solicita evaluări tehnice și juridice. Raportul conturează imaginea unui sistem judiciar perceput din interior ca fiind dominat de frică, conformism și decizie netransparentă, ceea ce riscă să afecteze grav încrederea publică în justiție.
