Ministrul Nazare: „Nu vorbim despre o criză, ci despre o transformare fundamentală”
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat marți, în cadrul dezbaterii „România: creștere economică bazată pe competitivitate”, organizată de Guvern în parteneriat cu Grupul Băncii Mondiale, că situația actuală a României nu reprezintă o criză, ci o consecință a unei schimbări deliberate de paradigmă în modelul de creștere economică al țării.
„Ceea ce traversează România astăzi nu este o criză, ci consecința anticipată și, aș spune, necesară pe alocuri a unei schimbări deliberate de paradigmă. Prea mult timp, modelul nostru de creștere s-a bazat pe consum, alimentat de deficite fiscale externe tot mai mari. Acest model fiscal a fost iluzia prosperității, erodând în același timp fundamentele noastre economice. Am ales să corectăm această direcție, iar corecția inevitabil vine cu costuri de tranziție”, a explicat Nazare.
În contextul actual, Nazare a subliniat că „în Europa de astăzi, în lumea de astăzi, sub presiune geopolitică, cu condiții financiare tot mai restrictive și o nouă agendă a competitivității, creșterea economică nu mai poate fi cumpărată cu deficit. Aceasta trebuie câștigată prin productivitate.”
Trecerea de la convergență la competitivitate
Ministrul a evidențiat necesitatea unei schimbări strategice: „Întrebarea pe care o avem în față nu este doar una analitică, ci una strategică. Această întrebare este, de fapt, cum trecem de la un scenariu de convergență care se estompează la un scenariu de competitivitate și anduranță.”
El a menționat că, de-a lungul ultimelor două decenii, România a realizat o convergență remarcabilă a veniturilor, susținută de integrarea europeană. Cu toate acestea, această evoluție a fost însoțită de dezechilibre macroeconomice și de disparități regionale vizibile, conform rapoartelor Băncii Mondiale.
Consolidarea fiscală și rezultatele recente
Referindu-se la performanțele bugetare, Nazare a afirmat că eforturile de consolidare implementate în 2025-2026 sunt „poate cele mai ambițioase din istoria post-aderării României”. La sfârșitul anului 2025, deficitul bugetar cash a coborât la 7,7% din PIB, semnificativ sub ținta de 8,4%. Aceasta reprezintă o ajustare de aproximativ 1,6 puncte procentuale față de situația din 2024, cu o reducere a cheltuielilor de personal cu 0,6% din PIB, protejând în același timp investițiile publice.
Ministrul a subliniat că o reducere suplimentară a deficitului la circa 6,2% din PIB până la sfârșitul anului este realizabilă: „Nu am sacrificat viitorul pentru a gestiona prezentul. Privind înainte, suntem încrezători că o reducere suplimentară a deficitului la circa 6,2% din PIB până la sfârșitul acestui an este realizabilă, cu o traiectorie clară sub 3% pe termen mediu.”
Prioritățile economice ale României
În încheiere, Nazare a prezentat cele trei priorități principale ale Guvernului: prioritizarea investițiilor în fața cheltuielilor curente și de consum, maximizarea absorbției și a impactului fondurilor europene și reforme structurale care să facă piețele mai competitive și economia mai rezistentă la șocuri. El a subliniat că tranziția României către un model de creștere bazat pe competitivitate și productivitate este inevitabilă și necesară pentru a asigura durabilitatea economică pe termen mediu și lung.
