Comandantul misiunii decide doborârea dronelor sau avioanelor militare care încalcă spațiul aerian al României
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a declarat, joi, că în cadrul ședinței CSAT a fost completat cadrul legislativ referitor la doborârea dronelor și avioanelor militare care încalcă spațiul aerian al României. Conform noilor reglementări, decizia de doborâre revine comandantului misiunii în cazul aeronavelor fără pilot.
„În cazul aeronavelor cu pilot, care pot fi atât militare, cât și civile, decizia de doborâre este în continuare la ministru”, a explicat Moșteanu. El a subliniat că intervențiile sunt reglementate printr-un ordin de ministru care stabilește clar linia de comandă și procedurile necesare.
Ministrul a menționat că, în cazul dronelor, decizia de intervenție este coordonată de comandantul militar al operațiunii, respectând regulile NATO de interceptare. „Folosirea armamentului este considerată o măsură de ultimă instanță, aplicată doar dacă toate celelalte opțiuni sunt ignorate și aeronava nu părăsește spațiul aerian al României”, a adăugat acesta.
Aceste măsuri vin în contextul creșterii amenințărilor în spațiul aerian național și sunt parte a unei legislații mai ample, care a fost aprobată de Parlament în primăvara acestui an.
Decizia de doborâre a dronelor și avioanelor militare care încalcă spațiul aerian al României
Potrivit ministrului Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, în cadrul unei declarații la Palatul Cotroceni, decizia de a doborî dronele sau avioanele militare care încalcă spațiul aerian românesc revine comandantului misiunii. Această autoritate este esențială în contextul în care se discută despre securitatea națională și posibilele amenințări externe.
Ministrul a subliniat că, în trecut, deciziile referitoare la aeronavele civile neidentificate erau atribuite ministrului, având în vedere implicațiile politice asociate. Cu toate acestea, în cazul violării spațiului aerian, responsabilitatea va fi transferată către comandantul misiunii, care va acționa în conformitate cu protocoalele de apărare națională.
Aceste măsuri sunt menite să asigure o reacție rapidă și eficientă în fața posibilelor amenințări, având în vedere lecțiile învățate din incidentele anterioare.
