Nicușor Dan dezvăluie provocările susținerii IMM-urilor
Președintele Nicușor Dan a subliniat provocările semnificative cu care se confruntă întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) în România, fiecare modificare fiscală impunând refacerea planului de afaceri, recalcularea costurilor, renegocierea contractelor, adaptarea sistemelor IT și instruirea personalului, în special a contabililor. Acesta a transmis mesajul său la a 33-a ediție a Topului Național al Firmelor Private din România, prin intermediul consilierului prezidențial Radu Burnete.
Nicușor Dan a remarcat că, pentru un IMM cu 10-20 de angajați, o simplă schimbare fiscală poate genera săptămâni de muncă și costuri de zeci de mii de euro. În România, există peste 800.000 de IMM-uri, care constituie 99,7% din totalul companiilor active și angajează 66% din forța de muncă a sectorului privat, generând 56% din valoarea adăugată brută a economiei naționale.
„Când vorbim despre IMM-uri, nu discutăm despre un segment al economiei, ci despre economia însăși. Companiile premiate astăzi sunt dovada a ceea ce pot realiza antreprenorii români atunci când au viziune, curaj și perseverență. Ele demonstrează că România poate produce valoare, inovație și competitivitate,” a afirmat Burnete.
Un studiu realizat de IMM România în ianuarie și februarie pe un eșantion de peste 1.000 de întreprinderi a arătat că încrederea antreprenorilor în evoluția economiei românești a scăzut la 34,69%, de la 61% în 2023 la 50% în 2024. „Acum, în 2025, doar unul din trei antreprenori mai are încredere în viitorul economic al țării. Aceasta nu este o schimbare din pesimism, ci din confruntarea cu provocări concrete care îi fac să se întrebe dacă mai pot face planuri pe termen lung în România,” a adăugat el.
Problema lipsei de predictibilitate fiscală a fost evidențiată, menționând că modificările frecvente ale legislației fiscale transmit un mesaj clar antreprenorilor: „Nu te baza pe nimic. Nu face planuri pe termen lung. Supraviețuiește de la un trimestru la altul.” Burnete a subliniat necesitatea de a oferi IMM-urilor predictibilitate pentru a putea planifica, investi și a se dezvolta.
De asemenea, birocrația afectează IMM-urile mai acut decât marile companii, care dispun de resurse pentru a naviga prin normele administrative. „Pentru un IMM, birocrația înseamnă că proprietarul sau directorul trebuie să petreacă ore și zile întregi alergând după acte și completând formulare,” a detaliat Burnete.
Un alt aspect important este că 45% dintre IMM-urile din România se autofinanțează, ceea ce arată o reticență bancară și o lipsă de instrumente de finanțare adecvate. Burnete a subliniat necesitatea unui parteneriat autentic între stat și mediul privat, subliniind că, atunci când se pregătește o modificare fiscală, mediul de afaceri trebuie consultat.
„Președintele nu cere să nu existe niciodată ajustări fiscale. Cere ca acestea să fie rare, justificate și comunicate din timp. Un antreprenor trebuie să știe, la începutul unui ciclu de investiții, care vor fi condițiile fiscale pe durata acelui ciclu,” a explicat el. Burnete a concluzionat că sectorul privat nu este doar un beneficiar de politici, ci și un contributor la soluții, fiind esențial pentru competitivitatea economică a României.
