O bijuterie arhitecturală din secolul XX își caută noi stăpâni
Orașul de la malul mării surprinde prin bijuteriile sale arhitecturale, iar unul dintre cele mai valoroase edificii, Casa „Doctor Aristide Karatzali”, a fost recent restaurată și este acum disponibilă pentru vânzare. Situată pe strada cu același nume, această clădire istorică a fost reabilitată de un investitor care a dorit să redea orașului strălucirea sa de altădată. Imobilul este scos la vânzare la prețul de 3.200.000 de euro.
Casa se întinde pe o suprafață construită desfășurată de aproximativ 1.030 mp, cu o suprafață utilă estimată între 720 și 770 mp. Aceasta include douăsprezece camere, trei băi, o bucătărie și o terasă. Clădirea principală are regim de înălțime demisol, parter și mansardă și găzduiește spații reprezentative precum holul monumental de acces, saloane și birouri, păstrând elemente arhitecturale restaurate, cum ar fi medalioane decorative și tâmplării originale.
Proprietatea include și un pavilion secundar de grădină, utilizat ca spațiu auxiliar, iar curtea a fost amenajată peisager, oferind un spațiu privat elegant care valorifică arhitectura clădirii principale.
Scurt istoric al edificiului
Clădirea a fost construită de familia Karatzali, comercianți de origine greacă, iar Aristide Karatzali (1879–1947), un medic renumit și unul dintre primii intelectuali socialiști din Dobrogea, a fost proprietarul inițial. El a participat la revolta de pe vasul Potemkin în 1905. Fiul său, Alexandru Karatzali (1904–1976), a devenit cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul geneticii, fiind primul care a susținut o teză de doctorat în acest domeniu în spațiul academic francez.
Clădirea este datată „1890”, iar construcțiile de pe amplasament au fost edificate în „1906”. Casa C1 se încadrează în stilul arhitectural eclectic specific sfârșitului de secol XIX și începutului de secol XX, fiind un monument reprezentativ al străzii Aristide Karatzali din Constanța. Tronsonul B a fost realizat ulterior, cel mai probabil după Primul Război Mondial.
Atât corpul C1 (tronsoanele A și B), cât și corpul C2 au suferit modificări repetate, iar clădirea a fost abandonată în a doua jumătate a secolului XX. Acum, după reabilitare, așteaptă un nou proprietar care să îi aprecieze valoarea istorică și arhitecturală.
