O criză monetară globală amenință marile economii
Lumea se confruntă cu o povară a datoriilor fără precedent, în care șapte țări dezvoltate au datorii ce depășesc PIB-ul anual. Această situație, combinată cu ratele dobânzilor ridicate, ar putea duce la devalorizări ale monedelor, asemănătoare cu crizele financiare din Asia și Rusia de la sfârșitul anilor ’90, dar la o scară mult mai mare.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a raportat că Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Franța, Italia, Spania și Japonia, denumite „D7”, au datorii mai mari de 100% din PIB. Aceste țări s-au împrumutat masiv în timpul crizei financiare globale și din nou în timpul pandemiei de Covid-19. În prezent, situația economică este alarmantă, Japonia având datorii mari de mai bine de un sfert de secol, iar raportul datorie/PIB fiind mai ridicat decât în urma Marii crize economice din 1929-1933.
Deprecierea monedei naționale ar putea face ca datoriile acumulate să pară mai gestionabile în raport cu veniturile fiscale, dar această strategie poate fi riscantă. Istorii similare au avut loc în trecut, când economiile majore s-au confruntat cu niveluri ridicate ale datoriilor, cum ar fi Franța în anii ’50, Marea Britanie în anii ’60 și Italia în anii ’90.
Riscurile de devalorizare și efectul de domino
Investitorii ar putea provoca un proces de devalorizare dacă anticipează o inflație rapidă sau neplata obligațiunilor de stat. Astfel de evenimente se pot declanșa brusc și pot accelera rapid, lăsând guvernele în dificultate în încercarea de a-și refinanța datoriile. Devalorizările anterioare, precum cea a lirei sterline din 1967, au avut efecte de domino, determinând alte țări să facă același lucru pentru a nu-și dezavantaja exportatorii.
În cazul unei devalorizări semnificative a dolarului american, țări precum Canada, Mexic și China ar putea fi forțate să își ajusteze monedele, ceea ce ar putea amplifica criza economică. Crizele economice din Asia de Est în 1997 și din Rusia în 1998 au fost catalizate de deprecierea rapidă a monedelor, ceea ce a dus la incapacitate de plată, măsuri de austeritate și o scădere dramatică a nivelului de trai.
Astfel, actuala situație financiară a marilor economii prezintă riscuri semnificative, iar o criză monetară ar putea avea efecte devastatoare la nivel global, având în vedere interconectarea economiilor. Este esențial ca autoritățile să monitorizeze atent evoluțiile și să ia măsuri proactive pentru a preveni o asemenea criză.
O criză monetară iminentă amenință marile economii
Crizele financiare anterioare din Asia și Rusia au dus la colapsul Long-Term Capital Management, un fond de investiții de top la acea vreme. În prezent, având în vedere dimensiunea economiilor globale implicate, riscul ca și alți giganți să se prăbușească este mult mai mare.
Deși piețele sunt relativ stabile în acest moment, Fondul Monetar Internațional (FMI) anticipează o intensificare a presiunii asupra bugetelor de stat. Aceasta se va întâmpla pe fondul tarifelor comerciale care continuă să limiteze creșterea economică la nivel mondial. Experții din țările D7 avertizează cu privire la pericolele unei posibile crize fiscale.
În absența unor strategii realiste de reducere a datoriilor, fie prin creșterea impozitelor, fie prin reducerea cheltuielilor, țările D7 se află pe un drum periculos, riscant pentru stabilitatea economică globală.
