România la ECOFIN: Necesitatea ajustării cheltuielilor
România se confruntă cu o provocare majoră în fața partenerilor europeni, având nevoie de un plan eficient de reducere a cheltuielilor și de corectare a deficitului bugetar. Secretarul de stat din Ministerul de Finanțe, Alin Andrieș, a subliniat că, în absența unui consens politic, acest plan nu este încă implementat.
Andrieș a explicat, în cadrul unei declarații, că măsurile fiscale nu pot fi evaluate fără aprobarea Guvernului sau a Parlamentului. Discuțiile despre eventualele măsuri fiscale ar putea avea loc în a doua săptămână din luna iulie, dacă acestea sunt adoptate până atunci.
În urma unei reuniuni a Consiliului Afaceri Economice și Financiare, s-a constatat că România nu a implementat măsuri eficiente pentru a răspunde recomandărilor Comisiei Europene privind deficitul bugetar. Alin Andrieș a avertizat că, dacă până pe 15 octombrie România nu adoptă măsuri concrete, ar putea exista consecințe, inclusiv suspendarea fondurilor europene.
Deoarece nu au fost introduse măsuri pentru creșterea veniturilor, România trebuie să ajusteze cheltuielile pentru anul în curs la 2,8% și pentru anul următor la 2,6%. Aceasta înseamnă că, pentru anul 2025, cheltuiala maximă acceptabilă va fi de 2,8%, iar pentru 2026 de 2,6%.
Andrieș a explicat că această ajustare a cheltuielilor nete este esențială pentru a asigura un deficit fiscal sub 3% din PIB până în anul 2030. El a subliniat importanța adoptării rapide a măsurilor de reducere a cheltuielilor și de creștere a veniturilor, având în vedere că o implementare mai rapidă ar putea reduce amplitudinea necesară a acestor măsuri.
Consiliul ECOFIN a lansat o procedură de deficit excesiv (EDP) împotriva României, subliniind că ţara continuă să înregistreze deficite publice ridicate, depăşind valoarea de referinţă de 3% stabilită în tratate. Răspunsul României la recomandările Consiliului a fost considerat insuficient, iar cheltuielile nete au crescut semnificativ, ceea ce contribuie la un deficit public persistent.
Documentul subliniază că nu există „factori relevanţi” care să atenueze situația actuală, iar riscurile pe termen mediu la adresa sustenabilităţii fiscale sunt un factor agravant. În acest context, România a fost sfătuită să menţină cheltuielile în limitele stabilite, cu o creştere anuală a cheltuielilor nete de maximum 5,1% în 2025, urmând să scadă treptat în anii următori.
În plus, România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, dar după primele patru luni din 2025, deficitul s-a situat la 2,95% din PIB, ceea ce indică o evoluție pozitivă, dar care necesită continuarea ajustărilor pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice.
