„Operațiunea Buletinul”: România a privit fără milă peste 100.000 de moldoveni în bătălia împotriva oligarhilor ruși
Încă de la prăbușirea URSS, sute de mii de români născuți în Republica Moldova s-au stabilit în România. Aceștia și-au redobândit cetățenia pe baza faptului că părinții sau bunicii lor s-au născut în România Mare, iar actele românești au fost anulate ilegal de comuniștii care au ocupat Basarabia. Mulți dintre aceștia au obținut cărți de identitate având domiciliul stabilit la prieteni sau cunoscuți. Recent, însă, situația s-a complicat considerabil după adoptarea unei noi legi privind evidența și actele de identitate ale cetățenilor români.
Legea, adoptată în 2023, a dus la anularea a peste 160.000 de buletine, iar cea mai mare parte a celor afectați sunt cetățeni născuți în Republica Moldova, depășind 100.000 de persoane. Aceștia s-au trezit că buletinele eliberate de autoritățile române au devenit „ilegale”. Mulți dintre ei au relatat cum au aflat despre această situație absurdă în timpul unor călătorii sau controale de rutină. Unii s-au simțit umiliți, descriindu-se ca fiind „suboameni”, termen asociat cu politica „Untermensch” din trecut.
162.036 de cărți de identitate anulate
Conform unui răspuns oficial al Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor, din cele 162.036 de cărți de identitate anulate, 66% aparțineau persoanelor născute în Republica Moldova. Aceasta înseamnă că peste 100.000 de români născuți peste Prut s-au trezit cu documente anulate de către autoritățile române.
În contrast, doar 1% dintre persoanele afectate de aceste anulări aveau originea în Federația Rusă, adică puțin peste 1.600 de persoane.
Motivul modificării legii
Autoritățile au justificat modificarea legislației prin dificultățile identificate în evidența persoanelor. În urma evaluărilor din perioada 2020-2021, s-au constatat situații absurde, cum ar fi existența a mii de persoane înregistrate la aceeași adresă. Legea a fost modificată pentru a remedia aceste situații, interzicând înscrierea în actul de identitate a unei adrese de domiciliu dacă în Registrul Național pentru Evidența Persoanelor sunt înregistrate mai mult de 10 persoane.
Implicarea autorităților
Începând cu 2023, polițiștii de frontieră au desfășurat acțiuni pentru a verifica legalitatea stabilirii domiciliului cetățenilor, iar în 2026 au avut loc percheziții în județul Botoșani pentru destructurarea unei rețele care furniza acte de identitate românești false. Aceste acțiuni au vizat cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.
Reacțiile și consecințele
Guvernul a exprimat obiecții față de noua lege, subliniind că dreptul de a stabili domiciliul este un drept fundamental. Cu toate acestea, legea a fost adoptată, iar 20% dintre cei afectați au reușit să obțină un alt act de identitate românesc.
În concluzie, modificările legislative au avut un impact semnificativ asupra românilor din Republica Moldova, punându-i într-o situație delicată și generând controverse în societate.
