Opinia românilor despre „umbra nucleară” a lui Macron și prezența armelor nucleare franceze în România
Un sondaj realizat de INSCOP arată că o proporție semnificativă a românilor se opune extinderii „umbrelei nucleare” a Franței în Europa. Conform datelor, majoritatea cetățenilor intervievați nu susțin găzduirea armelor nucleare franceze pe teritoriul României.
În cadrul sondajului, 39,3% dintre respondenți au exprimat opinii pro, în timp ce 51% s-au declarat împotrivă. În ceea ce privește participarea României la un proiect european inițiat de Franța, 22,2% dintre români sunt total de acord, 17,1% mai degrabă de acord, iar 13,8% mai degrabă împotrivă. 37,2% s-au declarat total împotrivă, iar 9% nu știu sau nu pot aprecia, în timp ce 0,7% nu răspund.
Votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din mediul urban mare sunt mai deschiși către acest proiect decât restul populației. În schimb, dezacordul este mai pronunțat în rândul votanților AUR, persoanelor de peste 60 de ani și locuitorilor din mediul urban mic.
Găzduirea armelor nucleare franceze
Când au fost întrebați despre găzduirea armelor nucleare franceze în România, 12,6% dintre participanți s-au declarat total de acord, iar 12,1% mai degrabă de acord. 16% s-au declarat mai degrabă împotrivă, iar 52,9% total împotrivă. 5,6% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0,7% nu răspund.
Similar cu situația precedentă, votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare și locuitorii din București sunt mai favorabili decât restul populației în privința găzduirii armelor nucleare franceze. În contrast, votanții AUR, persoanele de peste 60 de ani și cei cu educație medie prezintă un nivel mai ridicat de dezacord.
Detalii despre cercetare
Cercetarea realizată de INSCOP Research la solicitarea Strategic Thinking Group a inclus două valuri de culegere a datelor, în perioada 23-27 februarie 2026 și 3-13 martie 2026. Metoda de cercetare a fost interviul prin intermediul chestionarului, cu date culese prin metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul fiecărui eșantion a fost de 1.100 de persoane, iar eșantioanele sunt reprezentative pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor pentru fiecare eșantion este de ± 2,9%, la un grad de încredere de 95%.
