Pariul eșuat al Republicii Congo pe luptătorii români
Aproape 300 de mercenari români angajați pentru a lupta în Republica Democrată Congo au avut parte de o săptămână umilitoare după ce au fost nevoiți să se refugieze la o bază a ONU, în urma unui asalt al rebelilor M23 asupra orașului Goma. Acești soldați au fost contractați cu promisiunea unor salarii atractive, plătiți cu aproximativ 5.000 de dolari pe lună, în contrast cu recruții militari obișnuiți care câștigă doar 100 de dolari sau nu sunt plătiți deloc.
Rebelii M23, susținuți de Rwanda, au avansat rapid și au reușit să ajungă la pozițiile armatei naționale congoleze, care a cedat în fața ofensivei. Constantin Timofti, coordonatorul grupului de mercenari români, a declarat că forțele armate au renunțat la luptă, obligându-i pe mercenari să se retragă.
Negocierile pentru predarea mercenarilor români către Rwanda au fost descrise ca fiind „complexe”, conform purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe al României. Înregistrările video au surprins momentul în care românii au fost percheziționați la granița cu Rwanda, unde au fost tratați cu suspiciune de rebelii M23.
Disparitățile salariale au fost evidențiate în discuțiile dintre rebelul M23 Willy Ngoma și unul dintre mercenarii români, care a fost întrebat despre salariul său. Deși contractele prezentate de BBC indicau o remunerație de 5.000 de dolari pe lună, Ngoma a afirmat că românii au fost recrutați cu salarii de 8.000 de dolari, subliniind astfel condițiile favorabile comparativ cu soldații congolezi.
Conducătorul grupului de mercenari, Horațiu Potra, este asociat cu Asociația RALF, o întreprindere românească de recrutare de soldați, menționată de experți din cadrul ONU. Această situație subliniază pariul riscant al Republicii Congo pe forțele externe în contextul conflictului intern.
Pariul eșuat al Republicii Congo pe mercenarii români
În ultimele luni, Republica Congo a angajat mercenari români pentru a întări forțele de apărare în contextul conflictelor din regiune. Horațiu Potra, un fost mercenar român, a jucat un rol crucial în instruirea trupelor congoleze. Potra a declarat că grupul său a fost implicat în activități de securitate și formare militară, având o echipă de aproximativ 300 de instructori, majoritatea români.
Experții ONU au confirmat că două companii militare private au fost angajate în 2022, când gruparea M23 a început să câștige teren în Kivu de Nord, o provincie cu o istorie lungă de instabilitate și conflict. Potra a fost asociat cu Asociația RALF, care a fost responsabilă cu pregătirea și instruirea trupelor congoleze, dar și cu asigurarea securității fizice a aeronavelor și a altor locații strategice.
În ciuda așteptărilor, implicarea acestor mercenari români nu a dus la rezultatele dorite. Potra a afirmat că grupul său a fost nevoit să se apere în fața atacurilor, subliniind că nu puteau pur și simplu să se retragă în fața inamicilor. Această situație a generat controverse, iar Potra s-a întors recent în România, unde a fost implicat într-o altă controversă legată de alegerile prezidențiale din țară.
Angajarea mercenarilor români a fost percepută ca un pariu eșuat al Republicii Congo, care a sperat că aceștia vor aduce stabilitate și securitate în regiune. Cu toate acestea, rezultatele au fost departe de a corespunde așteptărilor, lăsând în urma o serie de întrebări cu privire la eficiența și viabilitatea acestor contracte de securitate internațională.
Pariul eșuat al Republicii Congo pe luptătorii români
În provincia Kivu de Nord, românii angajați ca mercenari au raportat condiții de muncă dificile și plăți care nu reflectau riscurile asumate. Un fost contractor militar a declarat că „misiunile erau dezorganizate, iar condițiile de muncă erau proaste”, subliniind că românii ar trebui să nu mai meargă în această zonă din cauza pericolelor existente.
De asemenea, s-a evidențiat faptul că nu au fost efectuate verificări adecvate ale antecedentelor recruților, unii dintre aceștia neavând pregătire militară. De exemplu, un fost coleg al său era pompier înainte de a accepta misiunea în RD Congo.
Salarii și recrutare
Plata pentru mercenarii români varia între 400 și 550 de dolari pe zi, în contrast puternic cu salariile soldaților congolezi, care câștigă aproximativ 100 de dolari pe lună. Un soldat congolez a declarat pentru BBC că, de multe ori, salariile nu erau plătite sau erau întârziate, adăugând că mercenarii sunt folosiți ca întăriri, în timp ce soldații locali sunt trimiși primii în prima linie.
Recrutarea mercenarilor români se face discret, prin rețele precum WhatsApp, iar un recrutor a menționat că sunt în căutarea a 800 de oameni care să fie pregătiți mental pentru misiune. Aceasta evidențiază o tendință îngrijorătoare de atragere a românilor către locuri de muncă periculoase în Congo, în căutarea unor salarii mai mari.
Cazul lui Vasile Badea
Un exemplu tragic este cazul lui Vasile Badea, un polițist român care a fost ucis în februarie anul trecut în timpul unei ambuscade. Familia sa a declarat că Badea a acceptat misiunea în RD Congo din cauza salariului atractiv, având nevoie de bani pentru a-și plăti apartamentul recent achiziționat.
Aceste informații pun în lumină realitatea dură a angajării mercenarilor români în conflicte internaționale, subliniind riscurile și inechitățile cu care se confruntă atât ei, cât și soldații congolezi.
Pariul eșuat al Republicii Congo pe luptătorii români
Republica Democratică Congo a investit în mercenari români, dar plata acestora a fost problematică, cu suma stabilită la aproximativ 100 de dolari pe lună, care a fost adesea întârziată sau uneori complet omisă. Această situație reflectă o strategie de apărare fracturată, în care suprapunerile forțelor și liniile de comandă neclare au favorizat grupul M23.
Richard Moncrief, director de proiect al International Crisis Group pentru regiunea Marilor Lacuri, a subliniat că, pe lângă mercenari, armata congoleză colaborează cu diverse trupe internaționale și locale, ceea ce complică planificarea militară. „Se creează o situație în care este imposibil să se planifice acțiuni militare eficace din cauza unui lanț de comandă încurcat,” a declarat el.
Fostul mercenar a comentat că soarta colegilor săi români nu surprinde: „Comanda slabă duce la eșec,” a afirmat el, subliniind nevoia de coerență și reducerea numărului de grupuri armate active în regiune.
