Despăgubiri pentru victimele muncii forțate în Germania
Germania a anunțat recent crearea unui fond guvernamental destinat despăgubirii victimelor muncii forțate din perioada fostei dictaturi est-germane. Această inițiativă ar putea aduce compensații celor care au suferit din cauza muncii forțate în închisori.
Contribuția Ikea la fondul de despăgubiri
Ikea, cunoscutul brand suedez de mobilă, a confirmat că va contribui cu 6 milioane de euro la acest nou fond. Aceasta decizie a fost făcută în colaboare cu Bundestagul, camera inferioară a parlamentului german. Ikea a fost implicată în sistemul de muncă forțată din fosta Germanie de Est, iar contribuția sa ar putea încuraja și alte companii să urmeze acest exemplu.
Contextul istoric al muncii forțate
În timpul regimului comunist din Germania de Est, mii de prizonieri au fost obligați să lucreze pentru companii occidentale în timp ce își ispășeau pedepsele. Această practică a continuat aproape până la reunificarea din 1990. Mulți dintre foștii prizonieri așteptau ca Ikea să își honoreze promisiunea din 2012, de a oferi compensații.
Reacții oficiale și așteptări viitoare
Evelyn Zupke, comisarul federal pentru victimele dictaturii Partidului Unității Socialiste din Germania (SED), a descris angajamentul Ikea ca fiind un pas inovator. Aceasta a subliniat importanța asumării responsabilității de către companie. Contribuția Ikea va fi integrată în „fondul federal pentru situații dificile”, care urmează să fie aprobat de Bundestag până la sfârșitul anului.
Impactul promisiunii Ikea
Se estimează că sprijinul financiar oferit de Ikea ar putea beneficia aproximativ 2.000 de victime. Oficialii speră că și alte companii germane, cum ar fi Aldi și Otto, vor lua în considerare această problemă și vor contribui la fond. Până în prezent, aceste companii au evitat să ofere despăgubiri celor care au fost victime ale muncii forțate.
Studii despre munca forțată
Un studiu recent realizat de Universitatea Humboldt din Berlin a documentat cazuri de muncă forțată, inclusiv producția de ciorapi vânduți de Aldi, dar nu a avut până acum consecințe notabile. Produsele fabricate de muncitorii forțați din închisorile est-germane au fost vândute în magazinele vest-germane și în cataloage de comandă prin poștă, ceea ce subliniază amploarea acestei probleme.
Exploatarea muncii forțate în fosta Germanie de Est
În fosta Germanie de Est, deținuții erau obligați să producă aparate foto Praktica, care erau comercializate de companiile germane Quelle și Otto. De asemenea, aceștia erau constrânși să fabrice casete audio pentru compania germană Magna, specializată în produse chimice și media. Această practică a permis fostei Germanii de Est să strângă valută străină esențială din țările capitaliste.
Un sistem de muncă forțată de lungă durată
Sistemul de muncă forțată în închisorile din RDG a existat timp de mai multe decenii. Potrivit unui studiu, „munca deținuților a fost exploatată în beneficiul economiei planificate a statului”. Între anii 1950 și sfârșitul RDG, între 15.000 și 30.000 de deținuți erau constrânși să muncească anual, în special în domenii în care muncitorii civili refuzau să activeze din cauza condițiilor de muncă dificile.
Consecințele refuzului muncii forțate
Deținuții care contestau aceste condiții și se opuneau muncii forțate se confruntau cu pedepse severe. Refuzul de a muncii ducea inevitabil la măsuri disciplinare, care puteau varia de la retragerea privilegiilor, precum primirea vizitatorilor și a pachetelor, până la perioade de izolare de până la trei săptămâni, însoțite de hrană minimă.
