Peste 136.000 de lucrători din afara Uniunii Europene activează legal în România
Peste 136.000 de muncitori din afara Uniunii Europene lucrează legal în România, majoritatea în construcții, HoReCa și industrie. Aceștia sunt atrași de salariile mai mari și de procedurile mai accesibile pentru obținerea vizelor, comparativ cu Vestul Europei. Conform unui raport al Consiliului Economic și Social (CES), acești lucrători au devenit „o plasă de salvare” pentru economia românească, dar, fără o strategie de integrare clară, fenomenul poate genera presiuni sociale și economice pe termen mediu și lung.
Cei mai mulți muncitori non-UE provin din Nepal, cu peste 45.000 de persoane, urmați de Sri Lanka, Turcia, Republica Moldova și India. Aproximativ două treimi dintre aceștia locuiesc în București, Ilfov, Constanța, Timiș și Cluj. Motivele principale pentru migrarea acestora sunt economice, iar firmele românești îi angajează pentru a suplini lipsa acută de forță de muncă, întrucât tot mai mulți români refuză anumite tipuri de locuri de muncă sau aleg să muncească în străinătate.
Cine sunt muncitorii străini care vin în România
Aproximativ 64% dintre permisele de ședere acordate cetățenilor din afara UE sunt emise în scop de muncă, ceea ce face ca România să fie una dintre puținele țări din Uniunea Europeană unde doi din trei străini ajung în principal pentru a munci. Majoritatea acestor muncitori, în jur de 93%, se află la vârsta activă, între 18 și 64 de ani, iar structura pe gen este dezechilibrată, cu aproximativ trei sferturi bărbați, concentrați în domenii precum construcțiile, industria și agricultura, în timp ce femeile sunt mai prezente în HoReCa și servicii.
Impactul economic al muncitorilor străini
Creșterea numărului de muncitori străini este vizibilă în sectoarele cu deficit de personal. În construcții, numărul angajaților non-UE a crescut de peste trei ori față de 2019, iar în industria ospitalității creșterea a fost și mai accelerată. Muncitorii străini contribuie semnificativ la activitatea firmelor, iar prin taxele salariale și consum, aduc anual la buget sume importante. Aceștia ajută la menținerea în funcțiune a afacerilor din HoReCa și construcții, care altfel s-ar fi închis din cauza lipsei de personal.
Provocările și riscurile muncitorilor străini
Mulți dintre muncitorii străini ajung în România cu datorii, contractate pentru a plăti comisioane către agențiile de recrutare și costuri de deplasare. Această presiune financiară îi determină să accepte ore suplimentare neplătite și condiții de muncă sub standardele promise. De asemenea, dependența juridică față de angajator îi face vulnerabili. Avizul de muncă este emis pe numele unui singur angajator, iar dacă relația de muncă se rupe, lucrătorul riscă să rămână fără venit și statut legal.
Discursul public și riscurile sociale
Discursul instigator la ură împotriva migranților a crescut în mediul online, afectând integrarea acestora și generând un climat de insecuritate. Există riscul ca, fără o strategie coerentă de absorbție, România să se confrunte cu probleme sociale majore, similare celor din vestul Europei. Criza demografică accentuează necesitatea importului de forță de muncă, România fiind obligată să găsească soluții pe termen lung pentru integrarea muncitorilor străini.
Concluzie
România are nevoie urgentă de o strategie clară pentru integrarea muncitorilor străini, nu doar pentru a preveni abuzurile și tensiunile sociale, ci și pentru a transforma migrația într-o soluție viabilă la criza demografică și a forței de muncă.
