Piesa României pentru Eurovision, „Choke Me”, sub lupă: Activistele protestează împotriva mesajului controversat
Piesa României la Eurovision, „Choke Me”, a stârnit controverse după ce a fost etichetată drept „periculoasă” și „imprudentă” pentru că pare să glorifice strangularea sexuală, o practică nesigură care poate duce la leziuni cerebrale și moarte. Activistele împotriva violenței sexuale au afirmat că piesa, în care cuvintele „choke me” (strangulează-mă) sunt repetate de 30 de ori în cele trei minute, „se joacă cu viața tinerelor femei”.
Piesa a fost compusă de Alexandra Căpitănescu, fostă câștigătoare a emisiunii „Vocea României”, și conține versuri precum „E greu să respir”, „Vreau să mă sufoci” și „Fă-mi plămânii să explodeze”. Clare McGlynn, profesoară de drept la Universitatea Durham, a declarat că mesajul sexualizat repetat „sufocă-mă” „arată o indiferență alarmantă față de sănătatea și bunăstarea tinerelor femei” și a subliniat că piesa reprezintă o normalizare nesăbuită a unei practici periculoase.
Reacțiile negative față de piesă s-au amplificat pe internet, mulți fani ai Eurovisionului cerând descalificarea acesteia sau modificarea versurilor. În trecut, EBU a respins titluri și versuri ale altor piese care conțineau referințe controversate. Deși BBC nu a depus o plângere în legătură cu piesa românească, videoclipul acesteia este disponibil pe site-ul EBU.
Alexandra Căpitănescu a afirmat că metafora din spatele versurilor se referă la sentimentul de a fi copleșit de emoții puternice. YouTuberul norvegian ESC Norway, psiholog de profesie, a comentat că piesa folosește o practică interzisă în pornografie în Marea Britanie pentru a „crea controverse”, evidențiind pericolele normalizării acestei teme în cultura populară.
Cercetările recente arată că mai mult de jumătate dintre persoanele cu vârsta sub 35 de ani au experimentat strangularea, iar aproape o treime dintre acestea cred eronat că există modalități sigure de a practica această activitate. Studiile au arătat modificări cerebrale la femeile care au fost „sufocate” în mod repetat, inclusiv markeri pentru leziuni cerebrale, iar aproape jumătate au raportat anxietate în urma experienței.
McGlynn a subliniat nevoia urgentă de educație și sensibilizare în ceea ce privește prejudiciile aduse femeilor, menționând că normalizarea strangulării le face pe tinere să simtă că trebuie să se angajeze în astfel de practici, în ciuda sentimentelor lor interioare și a cunoștințelor despre efectele negative.
Eurovision se confruntă, de asemenea, cu apeluri la boicotare din cauza includerii Israelului, acuzat de comiterea unui genocid împotriva palestinienilor din Gaza. Concursul a fost acuzat că a fost folosit pentru propagandă, iar posturile de televiziune din întreaga Europă au solicitat verificări ale sistemului de votare după rezultate controversate.
Sub sloganul „United by Music”, Eurovision Song Contest 2026 va avea loc la Viena, cu semifinalele pe 12 și 14 mai și finala pe 16 mai. La ediția cu numărul 64 a competiției muzicale, alături de România, s-au mai înscris 34 de țări. Cele mai bune performanțe ale României la acest concurs au fost de două ori locul al treilea și o dată locul al patrulea.
