Plantele: tezaure naturale de fibre și agenți cu efect antimicrobian, antioxidant și antiinflamatori

Plantele: tezaure naturale de fibre și agenți cu efect antimicrobian, antioxidant și antiinflamatori

În prezent, se înregistrează un număr mare de cazuri de gripă, situație cauzată, în principal, de mutațiile virusului gripal, care afectează sistemul imunitar. Mutațiile constante ale virusului fac ca fiecare sezon de gripă să vină cu propria tulpină virală, ceea ce explică necesitatea creării unor noi vaccinuri. De asemenea, imunitatea este influențată de stilul de viață, inclusiv alimentația, nivelul de activitate fizică și stres.

Gripa este o boală infecțioasă foarte contagioasă, afectând anual între 5% și 15% din populația lumii. Simptomele comune ale gripei apar, de obicei, în maximum 3 zile de la infectare și persistă aproximativ o săptămână, incluzând durere de cap, oboseală, tuse uscată, durere în gât, rinoree, febră, frisoane, dureri musculare, iar uneori și stare de vomă și/sau diaree. Intensitatea simptomelor variază de la o persoană la alta.

Răspunsul imun constă în totalitatea evenimentelor care au loc în organism pentru a limita și inhiba înmulțirea virusului gripal. La aceste evenimente participă diferite tipuri de celule imunitare și substanțe speciale, precum interferonii și interleukinele. Anticorpii, produși de limfocitele B, sunt specifici pentru un anumit antigen, iar sinteza lor necesită timp, în care sistemul imunitar încearcă să controleze infecția prin alte mecanisme.

Febra, edemele și eritemul sunt semne de inflamație acută, menite să limiteze răspândirea agentului infecțios și să sprijine transportul celulelor imunitare la locul infectării. Eficiența acestor procese depinde de moleculele aduse din dietă, de echilibrul hormonal și de nivelul de oxigenare a țesuturilor, influențate de activitatea fizică.

Răspunsul imun nu se declanșează doar la pătrunderea agentului patogen. Chiar și simpla vedere a unei persoane care tușește poate activa o parte din aceste reacții, pregătind organismul pentru o posibilă confruntare. Măsurile de igienă, cum ar fi spălarea frecventă a mâinilor și evitarea contactului cu persoanele bolnave, sunt esențiale, la fel ca și aspectele stilului de viață, inclusiv dieta, mișcarea și odihna.

Sensibilitatea la infecția virală este influențată de procesul inflamator generat în urma invaziei virusului. Persoanele cu gene care codifică sinteza unui număr mai mare de molecule inflamatorii pot prezenta simptome mai intense, în timp ce cei rezistenți la boală manifestă simptome moderate datorită activării genelor responsabile de răspunsul antiinflamator și antioxidant.

Inulina și înmulțirea bifidobacteriilor

Dieta este un factor esențial în modularea procesului inflamator. Fibrele, în special, au un impact semnificativ asupra microbiotei intestinale, care se hrănește cu acestea. Fermentarea fibrelor de către bacterii produce acizi grași cu lanț scurt, care reduc inflamația și previn un răspuns imun exagerat. Un studiu din 2018 sugerează că această acțiune antiinflamatoare a acizilor grași cu lanț scurt joacă un rol important în modularea răspunsului imun față de virusul gripal, reducând intensitatea simptomelor și leziunile pulmonare cauzate de virus.

Fibrele sunt componente alimentare nedigerabile, iar impactul lor asupra sistemului imunitar este indirect, dar crucial. Creșterea aportului de inulină, o fibră dominantă în alimente precum anghinare, banane, sparanghel, usturoi, ceapă și ovăz, a determinat înmulțirea bifidobacteriilor din intestin și creșterea nivelului de acid butiric, unul dintre acizii grași cu lanț scurt.

Legătura dintre microbiom, diversitatea acestuia și procesele inflamatorii este importantă și în contextul utilizării antibioticelor. Antibioticele elimină atât microorganismele infecțioase, cât și bacteriile benefice, afectând biodiversitatea și echilibrul microbian. Un studiu din 2019 sugerează că reducerea biodiversității microbiomului intestinal din cauza antibioterapiei poate afecta negativ eficiența vaccinului antigripal, datorită capacității microbiomului de a regla răspunsul imun.

O dietă bazată pe plante nu doar că furnizează fibrele necesare, ci și o varietate de compuși cu efecte antimicrobiene, antioxidante și antiinflamatorii. Exemple de alimente cunoscute pentru aceste proprietăți includ varza kale, broccoli, sfecla roșie, ciupercile și fructele de pădure.

Rețete de smoothie-uri sănătoase

Iată două rețete rapide și pline de nutrienți:

Smoothie verde

• 1 banană
• 1 măr/ pară
• 1 portocală
• câteva felii de castravete
• 1 cană lapte de soia sau de migdale
• ½ cană kale sau spanac
• 4 linguri pătrunjel verde
• 1 lingură ghimbir răzuit
• 1 linguriță semințe de chia
• ½ linguriță semințe de cânepă

Smoothie roșu

• 1 banană
• 1 portocală
• 1 cană lapte vegetal
• 1 cană kale sau spanac
• ½ cană zmeură
• ¼ sfeclă roșie
• 4 linguri iaurt
• 1 lingură ghimbir răzuit
• 1 lingură unt de arahide sau de migdale

Ambele smoothie-uri pot fi consumate ca atare sau împreună cu fulgi de ovăz ori granola.